Printre cei tabarati in piata erau copii si femei, dar nu le pasa. Aproximativ 200 de radicali au reusit sa sparga gardul si sa se arunce asupra lor. Zeci de politisti si refugiati au fost raniti de aceasta multime, care a jefuit magazine si a ars mobilier stradal pe tot parcursul noptii. Inca nu exista date despre detinuti.
Era ceva ce urma. Voluntarii ONG-ului Openborders au denuntat de luni de zile ca ultrasii Golden Dawn faceau sabotaj in fermele private de pe insula pentru a acuza refugiatii si a intoarce populatia impotriva lor. Contextul crizei economice si oboseala generala ii favorizeaza.
Imigrantii, care initial hotarasera sa ramana cantonati pe promenada Mytilene in ciuda situatiei periculoase, au acceptat in cele din urma sa fie evacuati din nou in lagarul Moria, un lagar de inchisori cu o capacitate de 3.500 in care traiesc prost peste 7.000, majoritatea tineri, ale caror conditii de viata sunt nefericite: toalete distruse, oameni care dorm in corturi sub zapada si femei care nu indraznesc sa iasa singure noaptea la latrine de teama sa nu fie violate.
Pe de o parte, autoritatile elene au tinut mii de oameni inghesuiti in Moria. Intr-o localitate adiacenta administrata de primarie (Kara Tepe) sunt cazate doar familii cu copii. Iar in afara acestor locuri, se estimeaza ca alti 3.000 de solicitanti de azil locuiesc in conditii foarte precare in fabrici abandonate, case ocupate si un cimitir de camioane langa Mitilene. Majoritatea sunt marocani, algerieni sau pakistanezi, oameni din tari care nu sunt in razboi si care le face dificil sa fie recunoscuti ca refugiati. Locul garanteaza o armata de sobolani care zboara prin munti de gunoi din interior.
La aceasta situatie s-a ajuns de cand acordul cu Turcia a fost oprit din lipsa de garantii legale, iar autoritatile elene au decis sa-l anuleze de facto. Doar cateva sute de refugiati au fost returnati cu forta in Turcia, iar restul au ramas blocati pe insulele grecesti de la granita (Lesbos, Kos sau Samos). Saptamana trecuta, Curtea Suprema a Greciei a decis ca solicitantii de azil sunt liberi sa se deplaseze in toata Grecia, ceea ce le permite sa calatoreasca legal pe continent din insule. Aceasta rezolutie judiciara poate reactiva ruta Egee, care si-a pierdut din importanta ca ruta migratorie inca din primele luni ale anului 2016 din cauza acordului cu Ankara si a prezentei mai mari a navelor Frontex (agentia europeana de securitate a frontierei) intre insulele grecesti si Turcia. De altfel, numarul sosirilor de imigranti pe coastele insulelor grecesti din Marea Egee de Nord continua sa creasca, iar ultimele cifre inregistrate de la 1 aprilie trecut se ridica deja la peste 2.600 de persoane.
Ideea este ca nu este o sentinta retroactiva, si este aplicabila doar celor care ajung de acum inainte cu barca si nu celor care erau deja inchisi in ele, care vor trebui sa astepte in continuare la nesfarsit. Ei nu pot nici inainte, nici inapoi.
Aceasta regula este dusa la extrem. In urma cu cateva luni, dr. De Vries, de la Medici fara Frontiere, s-a plans cu amaraciune acestui jurnalist de cazul unui tanar afgan, bolnav de cancer, care trebuia sa mearga la Atena pentru a primi un tratament care i-ar putea salva viata. Incurcatura birocratica greaca (politia, autoritatea portuara si imigratia) a incetinit procesul pana cand pacientul a ajuns sa moara pe insula.
Aceste ultra actiuni pe insule au loc intr-un context de tensiune crescuta de criza la frontiera dintre Grecia si Turcia. Doi soldati greci raman retinuti la Istanbul dupa ce au parasit din greseala apele teritoriale elene pe 2 martie, in timp ce turcii depasesc liniile in fiecare zi cu barcile lor de patrulare.