Visele sunt povesti si imagini pe care mintea noastra le creeaza in timp ce dormim. Ele pot fi distractive, amuzante, romantice, tulburatoare, infricosatoare si, uneori, pur si simplu de-a dreptul ciudate.
Ele sunt o sursa de mister continuu pentru oamenii de stiinta si psihologi. De ce visam? Care este cauza viselor? Le putem controla? Care este sensul lor?
In acest articol vom explora teoriile, cauzele si intepretarea viselor.
Visele: reprezinta ele dorintele noastre inconstiente?
Exista mai multe teorii despre motivul pentru care sunam. Sunt visele pur si simplu parte a ciclului de somn sau servesc la alt scop?
Explicatiile posibile includ:
- – reprezinta dorinte si dorinte inconstiente
- – interpreteaza semnale aleatorii de la creier si corp in timpul somnului
- – consolidam si procesam informatiile pe care le colectam pe parcursul zilei
- – lucreaza ca forma de psihoterapie
Datorita dovezilor si noilor metodologii de cercetare, cercetatorii speculeaza ca sonarul indeplineste urmatoarele functii:
- – reprocesarea memoriei offline, cand creierul consolideaza sarcinile de invatare si de memorie si sprijina si – inregistreaza starea de veghe
- – pregatirea pentru posibile amenintari viitoare
- – simularea cognitiva a experientelor din viata reala, deoarece visul este un subsistem al retelei neuronale implicite (DNR), partea a mintii care este activa atunci cand visam cu ochii deschisi
- – ajuta la dezvoltarea abilitatilor cognitive
- – reflecta functia mentala a inconstientului in mod psihanalitic
- – o stare unica de constiinta care integreaza experienta prezentului, procesarea trecutului si pregatirea pentru viitor
- – un spatiu psihologic in care eul visator aduna notiuni coplesitoare, contradictorii sau extrem de complexe, care ar deranja cand suntem treji, satisfacand astfel nevoia de echilibru si echilibru psihologic
Nu se cunosc multe despre vise. Prin natura lor, ele sunt dificil de studiat intr-un laborator, dar tehnologia si noile tehnici de cercetare ne pot ajuta sa ne imbunatatim intelegerea viselor.
Stadiile de somn
Visele apar cel mai probabil in timpul somnului REM.
Exista cinci faze intr-un ciclu de somn:
Faza 1 : somn usor, miscare lenta a ochilor si activitate musculara redusa. Aceasta faza reprezinta 4% pana la 5% din totalul somnului.
Faza 2 : Miscarea ochilor se opreste si undele cerebrale incetinesc, cu explozii ocazionale de unde rapide numite fuse de somn. Aceasta faza reprezinta 45% pana la 55% din totalul somnului.
Faza 3 : Unde cerebrale extrem de lente numite unde delta incep sa apara, intercalate cu valuri mai mici si mai rapide. Aceasta faza ocupa 4% pana la 6% din somnul total.
Faza 4 – Creierul produce unde delta aproape exclusiv. Este greu sa trezesti pe cineva in timpul etapelor 3 si 4, care impreuna sunt denumite „somn profund”. Nu exista miscare a ochilor sau activitate musculara. Persoanele care se trezesc in timpul somnului profund se simt adesea dezorientate cateva minute dupa trezire. Aceasta faza reprezinta 12% pana la 15% din totalul somnului.
Faza 5 : Aceasta etapa este cunoscuta sub denumirea de miscare rapida a ochilor (REM). Respiratia devine mai rapida, neregulata si superficiala, ochii se misca rapid in diferite directii, iar muschii extremitatilor sunt temporar paralizati. Ritmul cardiac creste, tensiunea arteriala creste, iar barbatii dezvolta erectii penisului. Cand oamenii se trezesc din somnul REM, ei descriu adesea povesti ciudate si ilogice. Acestea sunt visele. Aceasta faza ocupa 20% pana la 25% din somnul total.
Pentru neurostiinta, posibila cauza a viselor este legata de faza de somn cu miscarea rapida a ochilor (REM).
Visele sunt o experienta umana universala care poate fi descrisa ca o stare de constiinta caracterizata de evenimente senzoriale, cognitive si emotionale in timpul somnului.
Persoana care viseaza are mai putin control asupra continutului, imaginilor vizuale si activarii memoriei.
Nu exista nicio stare cognitiva care sa fi fost atat de studiata si totusi atat de gresit interpretata ca visele.
Exista diferente semnificative intre abordarile neurostiintifice si psihanalitice ale analizei viselor.
Oamenii in neurostiinta sunt interesati de structurile implicate in producerea viselor, organizarea viselor si naratiunea. Dar psihanaliza se concentreaza pe sensul viselor si le plaseaza in contextul povestii visatorului.
Rapoartele viselor tind sa fie pline de experiente emotionale si traite care contin teme, preocupari, personaje si obiecte care sunt strans legate de viata de veghe.
Aceste elemente creeaza o noua „realitate” care pare sa apara de nicaieri, producand o experienta cu un interval de timp si conexiuni realiste.
