Author: admin

Majoritatea credinciosilor din jurul meu erau ortodocsi, confirmndu-se inca o data inutilitatea despartirii celor doua biserici surori. Unii incep sa povesteasca adevarate minuni traite in urma unor rugaciuni ridicate catre Sfnta Fecioara. Cineva spune ca astazi se implinesc 40 de zile de cnd rosteste rugaciunea catre Inima Neprihanita, iar venirea statuii la Bucuresti i se pare o minune; altcineva spune ca, dupa mai multe zile de rugaciune, a primit un telefon si o voce feminina o avertiza ca una dintre rude se foloseste de acte false ca sa-i ia casa. Verificnd informatia, constata ca este adevarata. Dupa ce situatia se clarifica, vrea sa multumeasca necunoscutei, dar i se spune ca numarul indicat nu exista; un barbat afirma ca rugaciunile l-au scapat de o paralizie severa; altii marturisesc ca Fecioara i-a ajutat in probleme care, logic, pareau imposibil de rezolvat…

Bucura-te Marie… Soarele asfintea de dupa blocuri, lasnd in urma o dra rosie ca de snge. Nuanta devenea din ce in ce mai palida. Clipele se pierdeau pe rnd in simfonia serii… Aerul se racorea sub adierea blnda a unui vnt de vara. Unii inca mai sporovaiau… Ne apropiam incet de intrare. Un stol de rndunele ciripea vesel si se rotea deasupra catedralei, ca intr-un imn inchinat Fecioarei. Inviorati de cntecul vesel, credinciosii nu mai simteau oboseala. Prin difuzoare, un glas feminin se ruga calm si linistitor: Bucura-te Marie, cea plina de har; Domnul este cu tine; binecuvntata esti tu intre femei si binecuvntat este rodul trupului tau Iisus. Sfnta Marie, Maica Lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi pacatosii, acum si in ceasul mortii noastre. Amin!. Se facuse liniste. In curte, candelele se aprindeau una cte una…

Regina coborta din ceruri Inauntru, cozile se despart de o parte si de alta a lacasului, intlnindu-se la statuie. Preotul roaga multimea sa nu zaboveasca prea mult in adorare pentru ca afara asteapta alti oameni. Ajunsi in fata minunatei zamisliri, credinciosii isi ating lucrurile de trupul candid in speranta ca energia care se imprima pe ele o sa-i vindece. Fecioara imbracata in alb sta in rugaciune, tinnd intre palme rozariul. Fata ei ca zapada exprima mila si compasiune pentru pacatosii chinuiti de remuscari si amenintati de ororile iadului. Ochii caprui sunt att de expresivi, inct iti dau senzatia ca sunt vii si ca ascund in ei toata suferinta lumii pentru care Maica Sfnta se roaga continuu. Inocenta si linistea de pe chipul curat creeaza senzatia ca lumina pe care o emana nu este din lumea aceasta. Vesmintele albe si lungi, marginite de dungi aurii, coroana incrustata cu pietre pretioase care se termina cu o cruce in vrf amintesc de o regina coborata din ceruri…

Ingerul Pacii Chipul Fecioarei a fost sculptat in anul 1947 de Jose Thedin, dupa descrierea facuta de Lucia, unul dintre cei trei copii vizionari. Ca sa intelegem mai bine, sa mergem putin pe aripa timpului si sa ne oprim la 1916, anul in care Lucia, Francisc si Iacinta au facut cunostinta cu ingerul Portugaliei… Este primavara. Cei trei copii se joaca deasupra unei grote. Atentia le este captata de un vnt puternic, pornit din senin. Ridicnd privirile, copiii vad deasupra copacilor un tnar cu chip de inger. Trupul lui stralucea mai mult ca un cristal strabatut de razele soarelui. Ingerul ii invata sa se roage: Dumnezeul meu, eu cred in Tine, te ador, sper in Tine si Te iubesc. Iti cer iertare pentru cei care nu cred in Tine, nu te adora, nu spera in Tine si nu Te iubesc. Copiii spun ca prezenta Lui Dumnezeu era att de coplesitoare inct nu mai aveau constienta propriei existente. A doua aparitie a ingerului are loc in vara lui 1916, lnga fntna din curtea Luciei. Ingerul ii indeamna sa se roage mult si sa ofere Lui Dumnezeu sacrificii dupa puterile lor, ca reparatie pentru pacatele celor care il ofenseaza. Ii mai sfatuieste sa suporte cu resemnare suferintele pe care Mntuitorul le va trimite. Ultima aparitie a ingerului are loc in toamna lui 1916, la grota din Cabeco. De data aceasta, tine in mini un potir deasupra caruia sta suspendata o ostie din care picura snge. Dupa ce se roaga, ofera ostia Luciei, iar lui Francisc si Iacintei le da sa bea continutul potirului zicnd: Luati si beti sngele Lui Iisus Cristos, ofensat in mod ingrozitor de nerecunostinta oamenilor. Reparati faradelegile lor si consolati-l pe Dumnezeul vostru. In acel moment, misiunea ingerului ia sfarsit…

Doamna imbracata in lumina Este al patrulea an de razboi mondial si undeva, in Valea Iria, din apropierea Fatimei, lumina avea sa poarte o victorie asupra intunericului prin intermediul a trei copii cu vrstele cuprinse intre 7 si 10 ani. Este o primavara cu livezi in floare si iarba frageda, numai buna pentru turmele pastorasilor. 13 mai, 1917… Lasndu-si turmele sa pasca in voie, copiii hotarasc sa ridice o casa din pietre. Deodata, un fulger brazdeaza orizontul. Speriati ca-i va prinde ploaia, copiii isi aduna turmele si pornesc spre casa. Pe la jumatatea colinei sunt surprinsi de un alt fulger, iar la ctiva pasi, intr-un stejar putin mai inalt de un metru, vad o Doamna nespus de frumoasa si blnda, ale carei vorbe le alunga toate frica. Lucia povesteste ca era imbracata toata in alb, mai stralucitoare dect soarele. (…) Fata sa, de o frumusete de nedescris, nu era nici trista, nici bucuroasa, ci serioasa, cu un aer de mustrare blnda. (…) Vesmintele ei pareau facute in intregime din lumina… Copiii stau la o distanta att de mica de aparitia minunata, inct sunt cuprinsi in nimbul de lumina care o inconjoara. Numai Lucia poate vorbi cu ea, Francisc poate doar sa o vada, iar Iacinta o vede si o aude. Fecioara le cere sa vina in acest loc si luna viitoare, pe 13. Apoi le spune ca este din ceruri si ii intreaba: Vreti sa va oferiti Lui Dumnezeu ca sa primiti toate suferintele pe care vi le va trimite drept ispasire pentru pacatele cu care El este suparat si ca cerere pentru intoarcerea pacatosilor?. Copiii accepta si Fecioara le da incuviintarea ca harul Lui Dumnezeu ii va intari. In timp ce vorbeste, isi desface bratele din care se revarsa o lumina spre inimile lor, iar trupurile cad in genunchi in rugaciune: Preasfnta Treime, te ador! Dumnezeul meu, eu Te iubesc in preasfntul sacrament inainte ca lumina sa-i deschida drum prin desisul stelelor, Maria le cere sa se roage Rozariul pentru a obtine sfrsitul razboiului si pacea in lume…

Inima strapunsa de spini Copiii incearca sa pastreze secretul, dar explozia de bucurie pe care o simtisera in prezenta Fecioarei este ca un torent ce rupe stavilarele… Prin urmare, la a doua intlnire, pe 13 iunie, vreo 50 de persoane ii urmeaza. Aparitia este precedata de acel fulger… Lucia cere vindecarea unui bolnav, apoi spune ca ar vrea sa mearga in cer. I se raspunde ca Iacinta si Francisc or sa mearga inaintea ei. Ea trebuie sa mai ramna pentru ca, prin ea, Iisus vrea sa instaureze devotiunea catre Inima neprihanita a Maicii Sfinte… Deschizndu-si bratele, Fecioara le transmite o lumina care-i absoarbe in Dumnezeu. Ei pot sa vada cum un fascicul de lumina se indreapta spre cer, acoperindu-i pe pe Iacinta si Francisc, iar celalalt fascicul se indreapta spre pamnt, acoperind-o pe Lucia. In fata palmei minii drepte a Frumoasei Doamne se afla o inima inconjurata de spini care o apasau din toate partile. Prin puterea acelei lumini, vizionarii inteleg ca este Inima neprihanita a Mariei, ranita de pacatele omenirii, care cere pocainta si ispasire. Cei 50 aud glasul Luciei, dar nu si raspunsurile, vad transfigurarea copiilor si frunzisul micului stejar aplecat inspre est ca si cum ar fi atins de poala unei haine nevazute.

Viziunea iadului In 13 iulie, 4.000 de persoane se indreapta catre Cova da Iria la cea de-a treia intlnire. Cnd aparitia minunata deschide bratele, fasciculele de energie patrund in pamnt si copiii pot sa vada iadul. Am vazut un ocean de foc. Cufundati in acest foc, demonii si sufletele, ca niste jeratice transparente si negre, sau de culoarea bronzului, de forma umana, pluteau in mijlocul vlvatailor antrenati de flacarile care tsneau din ei cu nori de fum, caznd de jur imprejur, precum scnteile in timpul marilor incendii, fara greutate sau echilibru, in mijlocul strigatelor si gemetelor de durere si de disperare, care te ingrozeau si te faceau sa tresari de spaima. Demonii se deosebeau de suflete prin formele oribile si respingatoare de animale inspaimntatoare si necunoscute, dar transparente precum niste carbuni negri incinsi. Inspaimntati, copiii ridica ochii catre Fecioara care le spune ca acele suflete vor fi salvate numai prin cinstirea Preacuratei Inimi. Apoi le spune ca razboiul este pe sfrsite si ca daca oamenii nu se vor intoarce catre Dumnezeu un alt razboi va incepe in timpul pontificatului lui Pius al Xl-lea. Vorbeste apoi despre consacrarea Rusiei la Inima Neprihanita si impartasania reparatoare din primele smbete ale lunii… Inainte sa plece, Maica ii invata o rugaciune ce trebuie spusa dupa fiecare mister al Rozariului. O, Iisuse, iarta-ne, fereste-ne de focul iadului si du in cer toate sufletele, mai ales acelea care au mai mare nevoie de mila Ta. A treia parte a viziunii din 13 iulie cuprinde trei scene: prevestirea unui pericol iminent care ameninta lumea prin viziunea unui inger ce tine in mna stnga o sabie de foc si care cere penitenta; o catastrofa care ruineaza jumatate din omenire si pericolul prin care are sa treaca Sfntul Parinte si a treia scena arata intoarcerea omenirii la Dumnezeu prin viziunea crucii sub ale carei brate se afla doi ingeri stropind sufletele care se apropie de Dumnezeu cu sngele martirilor.

Ninsoarea de flori In 13 august, cei trei copii nu ajung la intlnire, fiind inchisi in puscaria municipala de catre administratorul primariei care vrea sa le smulga secretele… Intlnirea are loc totusi in data de 15, cnd Doamna imbracata in soare ii indeamna sa se roage pentru pacatosii din iad. La a 5-a aparitie, in 13 septembrie, 30.000 de persoane asista la o racire brusca de temperatura si o intunecare a soarelui asa inct se vad stelele ziua in amiaza mare. Din cer ninge cu petale de flori si fulgi ca de zapada care dispar inainte sa atinga pamntul. Oamenii striga de pe ziduri, de departe ca cei trei copii sa ceara Maicii sfinte sa le vindece fiintele dragi. Lucia ii indeamna sa se roage. Ei ingenuncheaza si incep sa murmure cntece religioase si rugaciuni. Un fosnet puternic de aripi nevazute o determina pe Lucia sa exclame: Iat-o ca vine!. Oamenii privesc cu respiratia taiata o sfera de lumina deplasndu-se pe cer apoi reflexia luminoasa o aduce pe Doamna Cerului in fata copiilor. Ea le cere sa nu mai poarte noaptea acea frnghie care ii mortifica, apoi promite ca la urmatoarea intlnire va face o minune pentru ca toti sa creada… Atmosfera capata o culoare galbuie si un nor alb inconjoara stejarul invaluindu-i pe vizionari si amutind multimea de uimire…

Dansul soarelui 13 octombrie. Ploua torential, transformnd drumurile in mlastini. Sub cerul plumburiu, 70.000 de persoane pornesc spre locul intlnirii. Lucia cere multimii sa se roage alaturi de ea. Deodata, chipul fetei se transfigureaza si buzele i se albesc. Este semnul intrarii in extaz. Acum discuta cu Regina Rozariului, care recomanda ridicarea unei capele pe acest loc. Apoi spune ca razboiul se va termina curnd. Fetita o roaga sa vindece mai multi bolnavi: Pe unii ii voi vindeca, pe altii nu. Sa nu-L mai supere pe Dumnezeu, Domnul nostru, care este deja foarte insultat. Deschiznd bratele, ea isi contureaza drum de lumina spre soare. Urmarind-o, copiii pot sa vada lnga soare pe Sf. Iosif cu Pruncul binecuvntnd lumea cu semnul rascumpararii si pe Maica Domnului imbracata in alb acoperita cu o mantie albastra. A doua viziune ii infatiseaza pe Fecioara indurerata si pe Domnul Iisus coplesit de durere pe drumul calvarului facnd semnul crucii in semn de binecuvntare, iar a treia oara le apare Fecioara Carmelului, incoronata regina a cerului si a pamntului, tinnd in brate pruncul sfnt. Lucia striga: Priviti soarele!. In timp ce imaginile se succed prin fata ochilor vizionarilor, multimea asista la miracolul de pe cer: ploaia inceteaza brusc, norii se imprastie, iar discul solar arata ca o luna argintie care se invrte asemenea unei roti de foc, proiectnd in toate directiile fascicule de lumina de toate culorile. Dupa cteva momente de pauza, soarele incepe sa danseze din nou si aprinde fantastic norii cerului, apoi culorile se reflecta pe fetele oamenilor, pe arbori, pe vesminte, lund tonalitati stralucitoare de felurite culori. Alte cteva momente de pauza preced un dans care pare mai degraba un foc imens de artificii mai colorat si mai stralucitor ca inainte. Multimea are impresia ca soarele se desprinde de pe firmament pentru a incendia planeta…

Mesajul pacii In toamna lui 1918, Francisc si Iacinta se imbolnavesc de gripa spaniola. Pna in ceasul mortii copiii au parte de aparitiile Fecioarei, care ii incurajeaza si le da putere sa treaca peste suferinte. Dorinta cea mai mare a baiatului este sa aline suferinta Mntuitorului, de aceea suporta cu bucurie toate durerile. Moare dupa cinci luni de suferinta, la 4 aprilie 1919. Iacinta, al carui ideal este sa intoarca pacatosii la credinta pentru a-i feri de iad, moare in februarie 1920, intr-un spital din Lisabona. Lucia, cum este de asteptat, imbratiseaza viata monahala si moare la vrsta de 97 de ani intr-o manastire carmelitana din Coimbra. Pna acum Statuia Fecioarei de la Fatima a calatorit in peste 100 de tari ale lumii, inclusiv Rusia si China, ducnd cu ea mesajul pacii pe toata planeta.

Studiile psihosociologilor arata ca fenomenul familiilor monoparentale nu este n niciun caz o cauza a nmultirii problemelor de adaptare sociala a acestor copii, asa cum se credea pna acum zece ani. Exista nsa si unele probleme mai delicate de care trebuie sa tina cont orice parinte care si asuma singur responsabilitatea cresterii unui copil

Daca mama este parinte unic Cercetatorii scotieni au aratat ca 85% din femei sunt capabile sa-si creasca singure copilul si pot reusi sa suplineasca aproape total lipsa tatalui. Mai mult, exista dovezi stiintifice care arata ca o femeia singura devine un mai bun educator dect n cazul n care ar fi casatorita, datorita unui plus de echilibru ntre afectiune si vigilenta. n foarte multe cazuri, aceste efecte sunt determinate att de teama de a nu gresi, cat si de sentimentele materne intense, care devin mai bine controlate. Oricum, pentru femeia care este singurul parinte apar numeroase probleme de a caror rezolvare depinde dezvoltarea psihica a copilului.

1. Stresul de a suplini prezenta tatalui Cele mai multe femei considera, n mod gresit, ca sarcina de a creste singura un copil este dubla, orice efort fiind considerat chiar de doua ori mai obositor. Daca ne referim la aspectul brut al muncii fizice, le-am putea da dreptate acestor mamici. nsa, referitor la educatia si stabilirea contactului cu micutul, efortul este acelasi. Pentru ca, n realitate, o mama, fie ea casatorita sau nu, depune instinctiv acelasi efort de a comunica, a se juca si a-l educa pe copil. Problema consta n faptul ca, din cauza autosugestiei, efortul este perceput ca fiind dublu. Aceasta perceptie gresita, ca si gndurile negre legate de soarta nefericita creeaza un stres foarte intens, care poate reduce att comunicarea, ct si contactul afectiv cu micutul. Uneori, din cauza suprasolicitarii sistemului nervos n acest mod, se instaleaza nevroze. Cel mai bine este sa te gndesti ca, daca esti mamica, esti puternica si faci de fapt acelasi lucru ca si cum ai fi casatorita, ba poate chiar cu mai putin stres dect daca ai fi avut un sot nentelegator.

2. Ce trebuie sa stie copilul despre lipsa tatalui Este foarte important sa luam o decizie bine gndita n legatura cu ce i vom spune despre faptul ca nu are tatic. Daca acesta nu mai este printre cei vii, pna la vrsta de patru ani i putem spune copilului ca tatal lui este departe, ntr-un loc frumos, dar, din pacate, nu poate veni la el. Nu-i spune ca a murit, pentru ca acest aspect este periculos la vrstele mici, mai ales ca nu ntelege foarte bine sensul cuvntului moarte. Vorbeste-i laconic, distant, despre un loc unde este bine, nsa de unde taticul nu poate veni acasa. Micutul nu trebuie sa vada pe fata ta tristete sau lacrimi atunci cnd te ntreaba despre tatal sau. Evita total sa-i vorbesti n asa fel nct el sa banuiasca ce s-a ntmplat si, n general, fereste-l sa afle ntr-un mod foarte dur ce nseamna a nu mai fi printre cei vii. Daca taticul este n viata, nsa stii ca nu va veni prea curnd sa-l vada, vorbeste-i despre el n mod asemanator, pna la vrsta de trei-patru ani. Dupa vrsta de cinci ani, inventeaza o poveste eroica, dar realista, n care finalul sa semene cu o poveste care i-a placut. Atunci i poti spune ca tatal sau este n Rai, facndu-i chiar si o descriere a acestui loc. Ai mare grija cum prezinti lucrurile: nu trebuie sa plngi, ci chiar sa para ca te bucuri ca el este acum n Rai. Fii atenta si ca nu cumva micutul sa nteleaga ca este mai bine n Rai dect pe Pamnt, alaturi de tine! Daca tatal este n viata, ncearca sa-i spui micutului, dupa vrsta de cinci-sase ani ca uneori oamenii nu se mai nteleg si e mai bine sa stea la distanta unul de celalalt pentru o vreme. NU i spune absolut nimic rau despre tatal sau pentru ca exista riscul unor traume ireversibile. Ai grija nsa ca n ntlnirile cu taticul sau sa nu-i spuna el lucruri rele despre sine sau despre tine.

3. Cum i explici ce este familia Micutul trebuie sa afle mai nti de la tine, si nu de la rude, prieteni sau de la gradinita, ce este familia. La vrste mici, este bine sa-i spui ca familia poate fi formata din doi oameni, mamica si copil sau sot si sotie. Copilul de vrsta mica trebuie sa nteleaga ca tot ceea ce-i oferi tu, cadourile, surprizele, mngierile sunt acele lucruri care ntaresc familia. Explica-i ca n familie toate lucrurile trebuie sa fie legate de dorinta de a face ceva bun mpreuna, de dorinta ca si celorlalti din familie sa le fie bine si sa fie protejati. n acest context, explica-i faptul ca exista si certuri, nentelegeri care fac ca familiile sa nu mai fie unite, dar, chiar si asa, copiii sunt ntotdeauna pretuiti si iubiti de toti membrii familiei. Abia dupa ce a nteles aceste concepte pe care trebuie sa i le explici foarte clar poti sa-i descrii si alte aspecte legate de notiunea de familie.

4. Ce i poti spune despre iubire si moralitate Chiar daca micutul a fost parasit de taticul sau, el trebuie sa afle ca este iubit de ambii parinti. Ofera-i ct mai multe exemple din basme sau din viata din care sa nteleaga ca iubirea este un sentiment superior, care nu tine cont de micile certuri, nentelegeri sau despartiri. El trebuie sa nvete de la vrste fragede ca iubirea este un atasament vesnic si sa nu o confunde cu placerea de a privi ceva, a asculta ceva sau cu dorinta de a primi ceva n schimb. Un bun exemplu este tocmai cel al taticului sau, care-l iubeste desi este departe. Chiar daca este o minciuna, acest exemplu l poate ajuta sa nteleaga o parte din ceea ce nseamna sentiment. Mai trziu, el va ntelege singur ce nseamna si cum se judeca un sentiment. Un lucru foarte important este ca micutul sa nu judece gresit atitudinea tatalui sau, mai grav, atitudinea ta, ca o cauza a faptului ca, spre deosebire de alti copii, el nu are doi parinti. Dupa vrsta de patru ani, trebuie sa-i explici destul de clar ca nici tu, nici tatal sau nu ati ncalcat regulile moralei. Daca taticul traieste, arata-i ca este moral ca lui sa-i fie bine, iar situatia prezenta, asa cum e, l face sa-i fie bine. Justifica-i de ce-urile, apoi explica-i pe ntelesul sau n ce situatii extreme se poate vorbi de imoralitate. Abia dupa ce va trece de vrsta scolara arata-i ca unii oameni pot gresi si pot face lucruri imorale pentru care platesc foarte scump.

Daca tatal este unic parinte Este lesne de nteles ca si n cazul tatilor care si cresc singuri copiii problemele trebuie tratate n mod asemanator celor descrise anterior. Studiile recente au verificat o ipoteza mai veche, conform careia taticii care si cresc singuri copiii pot dezvolta un comportament parental echivalent unei femei. Dificultatile sunt nsa legate mai ales de educarea rabdarii, care este o problema majora pentru 70% din barbati. n realitate, toti tatii trebuie sa nvete ce nseamna rabdarea de a spune basme micutilor, de a le raspunde la oricare ntrebare n cuvinte pe care sa le poata ntelege. Taticii trebuie sa se asigure ca micutii se simt iubiti la fel ca de o mamica tandra. Astfel, chiar daca un copil este mngiat si alintat mai mult timp de de un barbat, acesta nu percepe afectiunea la fel ca de la o mamica. Studiile legate de comunicarea parentala tata-copil arata ca acest deficit de perceptie este datorat att gesturilor masculine, cat si lipsei moliciunii specifice a mngierilor oferite de mama. Din acest motiv se impune ca barbatii sa nvete prin ncercare si eroare cum le place micutilor sa fie mngiati si alintati. De asemenea, zmbetul masculin ceva mai rece dect cel feminin trebuie sa fie ajustat, nvatnd tot din experienta aprecierii de catre copil. Trucul suplinirii contactului afectiv cu atentii materiale nu este recomandat n nicio relatie parinte-copil si mai ales n cazul n care tatal este unicul parinte.Ce probleme apar in familia monoparentalan ultimele decenii a crescut exponential numarul familiilor monoparentale, acele familii n care copilul sau copilul sunt crescuti de un singur parinte

Intr-un apartament vechi, proprietarii, indragostiti de culori si tesaturi, au reusit sa gaseasca, odata cu reamenajarea locuintei, valente noi, creand un decor cu totul aparte. Holurile si peretii despartitori initiali au disparut si in locul lor a aparut un spatiu vast, cu mai multe functiuni. Paleta coloristica folosita, o decorare indrazneata si piesele alese pastreaza luminozitatea camerei, asigura fluiditatea deplasarii si dau o noua perspectiva tabloului general. Munca in echipa si gustul pentru frumos au facut front comun, iar rezultatul a iesit pe masura asteptarilor. Salonul, spatiul de relaxare, cu un mic birou si locul de luat masa sunt reorganizate conform universului in care se simt bine proprietarii. Ei au dorit sa aiba in acelasi spatiu deschis locul de conversatie cu prietenii, apoi un loc intim doar pentru ei doi – o sofa, in spatele careia sta ascuns un mic birou chiar la fereastra, care primeste lumina directa, si o masa mare aproape de usa bucatariei, intr-o zona aerisita, plina de luminozitate si mult mai comod de folosit in raport cu vechiul aranjament, atunci cand au invitati la cina (foto 3). Dinig-ul, unde stau in acelasi timp la masa, lejer, sase persoane apare in planul indepartat, accentuand spatialitatea. Piesele de interes artistic sunt luminate in moduri diferite, pentru a fi puse in valoare intr-o maniera calda, fara agresivitate. In living s-a optat pentru un tablou mare, foarte modern, care reuneste toate culorile in voga. Este pus in lumina de doua lampi – cu picior inalt, respectiv scund – asortate cu fondul alb stralucitor al tabloului ales intentionat in contrast cu nuanta bej-crem a peretelui suport. In dining, tot un tablou mare, un portret, este luminat de spoturi incastrate in plafon, dar si de candelabrul aurit din apropiere.

Diningul In cautarea unitatii in design, arhitectul care i-a ajutat a avut grija sa imbine elemente austere, clasice, cu cele moderne. Bunaoara, masa rotunda, mare, cu scaunele sobre, are acelasi stil clasic ca si servanta. S-au preferat insa culori reci, ca gri inchi si deschis, foarte la moda, pentu tapiterie si furnir. Tot reci, dar de aceasta data violet sau liliachiu luminos, acopera peretele de fundal si panourile din zidarie usoara care ascund intrarea in bucatarie si usa catre restul casei. Atmosfera este incalzita de piesele de mobilier in culoarea calda a lemnului, de crem-bejul peretelui si draperiilor ce incadreaza ferestrele, dar si de parchetul laminat foarte deschis la culoare. Pentru a pastra aerul pretentios al ambiantei, s-a adus o tusa de lux si romantism prin pozitionarea centrala, deasupra mesei, a unui candelabru aurit impodobit jucaus cu globuri de sticla verzi.

Zona cu mai multa intimitate Asezat strategic intre living si dinig, locul de luat cafeaua si de sueta in doi este amenajat cochet. O sofa semirotunda, imbracata in husa de catifea violet, troneaza in zona de mijloc a incaperii si ofera, totodata, posibilitatea unei priviri de control asupra intregii case. Lampadarul cu picior aurit lumineaza direct zona si face, in acelasi timp, o legatura imaginara, dar si vizuala intre spatiul de relaxare si zona de lucru din spatele canapelei, contopindu-le intr-un tot unitar. Biroul este decorat discret, dar pastrand deopotriva atat pretiozitatea stilului de amenajare, cat si functionalitatea spatiului. Scaunul de tip baroc, retapitat cu materiale ce imita pielea de zebra, invita parca o a treia persoana sa tina companie, sa faca un popas relaxant departe de agitatia cotidiana. Masuta rotunda face legatura vizuala cu puful violet de aceeasi forma, inlesnind privirii trecerea treptata catre o alta zona din incapere.

Livingul pentru oaspeti Spatiul vast pe care il remarci de cum intri in apartament corespunde intocmai scopului principal urmarit de proprietari. Locul de conversatie cu prietenii s-a marit si acum asigura confortul necesar invitatilor. Decorata intr-un amestec de clasic si modern, zona respecta unitatea intregului si se incadreaza stilului personal al amfitrionilor. Designul ales in aceasta parte a casei lasa loc, mai mult decat celelalte zone, naturaletii, fara a neglija insa nevoia de rafinament a proprietarilor. Elementele de mobilier actual (corpul de biblioteca, mesele scunde din lemn si sticla, tabloul abstract) fac un melanj fericit cu obiectele vechi, restaurate, conferindu-le functionalitate si aspect estetic. Atmosfera obtinuta transmite personalitatea celor doi si le identifica aspiratiile. Accentele de culoare violet care completeaza ambientul revin ca laitmotiv si in aceasta zona, pastrand tusa de cochetarie feminina. Rosul apare accidental, dar articulat in intreg ansamblul (micile obiecte de pe masa, furnirul corpului de biblioteca, cateva romane invelite in piele), ceea ce aduce un plus de dinamism tabloului general.De la banal la elegantReamenajata si innoita intr-o maniera cu totul personala, orice casa capata mai multa viata si se transforma dintr-o locuinta banala intr-un camin cu adevarat confortabil si placut

Nasterea lui Ioan a fost vestita de inger. De tanar el iubeste infranarea si propovaduieste pocainta. Pana la 30 de ani duce o viata de ascet, fara legaturi cu ceilalti; imbracat intr-o haina din par de camila, se hraneste cu lacuste si cu miere salbatica, asemenea beduinilor. Face pocainta, se reculege si petrece ceasuri lungi in rugaciune.

Botezul cu apa si cu Duh Sfant Prorocul boteaza in Iordan si numerosi ucenici vin sa implineasca acest rit, simbol al schimbarii felului de viata. Cand Iisus ii cere sa-l boteze, mai intai Ioan se impotriveste, dar Iisus insista si Ioan se supune. Cand unii se grabesc sa-l numeasca Mesia, el ii corecteaza: Eu va botez pe voi cu apa, dar Cel ce vine dupa mine, si care este mai mare decat mine, Acela va va boteza cu Duhul Sfant. Sunt solul trimis sa pregatesc calea inaintea Lui. Chiar in clipa cand Ioan varsa apa pe crestetul Mantuitorului, se aude un glas din cer: Acesta este fiul meu cel preaiubit intru care am binevoit. A trait in timpul imparatului Irod, care-si repudiase nevasta si petrecea in desfranare cu Irodiada, cumnata sa. Cand Ion il mustra, Irodiada cere arestarea sa si chiar capul lui pe o tipsie. Astfel a murit, prin decapitare, Ioan Botezatorul, cu un an inainte de rastignirea Mantuitorului.

Agheasma Mare La 6 ianuarie se tine si sarbatoarea Botezului, una din cele sapte Taine, fara de care nu este posibil sa fii crestin. La Boboteaza se sfintesc toate apele, se face agheasma mare undeva, langa o apa. Oamenii iau agheasma, isi stropesc gospodaria si pastreaza ce a mai ramas, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul. Apa sfintita luata acum, Agheasma Mare, are puteri miraculoase si nu se strica niciodata.

Obiceiuri.Traditii Superstitii Popular: Iordanul; Apa-boteaza, Chiraleisa, Dumnezeiasca Aratare * La Boboteaza nu se spala rufe. * Se scalda femei si barbati in burduf (copca), crezand ca nu-i vor mai prinde frigurile peste an. * De aici inainte se incep petitele: merg feciorii pe la fete sa le vada si sa le ceara in casatorie. * Se zice ca, atunci cand preotul arunca in apa crucea, dracii ies din apa si o iau la fuga pe camp. Nu-i vad decat lupii, care se iau dupa ei si-i sfasie-n bucati. * In ziua de Boboteaza, daca pamantul va fi imbracat in promoroaca, are sa fie belsug si sanatate. Daca este vreme frumoasa, va fi an imbelsugat.

Ajunul Bobotezei Cine posteste in Ajunul Bobotezei are noroc. Cine sta de priveghi vede cerurile deschizandu-se si orice ar cere i se da de Dumnezeu. Fetele mari postesc si ajuneaza, ca sa le dea Dumnezeu barbati buni si cuminti. Se intind hainele cele mai bune pe lazi ca, venind preotul cu crucea, sa le poata stropi cu agheasma, sa nu le roada moliile. Oracular Cand iese preotul cu iordanul, daca fetele vad om calare pe cal alb, nu se marita in acel an. Cand merg la iordan, daca vad cal alb e rau, caci barbatul le va fi batran.

Despre vreme *Daca in ziua Ajunului de Boboteaza e bura pe pomi, vor fi poame multe. De picura din streasina, va fi vara ploioasa. *Incotro stropeste preotul cu matauzul (manunchi) muiat in agheasma prima data, de acolo vor veni ploile peste an. *Se iau 12 bucati de ceapa la fel de mari, cte una pentru fiecare luna a anului, si se presara n fiecare aceeasi cantitate de sare grunjoasa, apoi se asaza la geam n seara Bobotezei. n zori, bucatile de ceapa sunt analizate: cele ramase neschimbate indica luni cu seceta, iar cele care s-au nmuiat prevestesc luni ploioase. *Se aliniaza n cenusa vetrei, dupa ce focul s-a trecut, 12 taciuni care se descnta. Cei care ard pna dimineata indica lunile favorabile, iar cei care se sting anunta lunile paguboase, de sec. Se mai crede ca luna plina de Boboteaza anunta un an rodnic, iar daca noaptea este geroasa, fara luna, dar cu cer senin si multe stele, este un semn bun pentru noile cupluri, care vor aduce pe lume copii, n special baieti.

* Popular: Sfantul Ion, Sant-Ion; Simion Nebunul; Iordanitul femeilor

* Este obiceiul ca in aceasta zi sa se boteze cu agheasma casa, vitele, gradina si ogorul. * In unele zone, tinerii colinda in noaptea de Ajun. Iordanitorii stropesc cu apa oameni. * Femeile merg la moasa cu plocon. * Se crede ca in aceasta zi s-a facut lumea; Ziua de Sf. Ion e o zi de bucurie. Cine nu se veseleste in aceasta zi va fi trist tot anul. * Nanasul lui Iisus e patronul pruncilor si-l serbeaza zicand ca el i-ar apara pe prunci de toate nenorocirile, mai ales ca sa nu moara nebotezati. * La biserica sunt iordaniti (stropiti cu apa) copiii, crezandu-se ca traiesc mult. La hora se iordanesc fetele: iordanitorii pandeau fetele la fantana si le turnau apa in cap. Ele aduceau mancare si petreceau cu flacaii si lautarii. *Cei care poarta numele de Ion fac pomana pentru cei care s-au chemat Ion, dar au raposat. * Se obisnuia ca femeile sa duca mai marilor satului plocon: oua, unt si carnati. Erau rasplatite in vin si bani. * In aceasta zi, femeile se cred mai tari ca barbatii.

Iordanitul Iordanitul e un obicei ce se practica in ziua de Sf. Ion, dupa iesirea de la biserica. Un grup de feciori iau de la preot, in ajun, o caldarusa cu agheasma de la Boboteaza. Cand iese lumea de la biserica, nu lasa pe nimeni sa iasa pana nu-i iordanesc, adica ii iau pe brate, ii ridica in sus de trei ori, dand niste chiote in cor, apoi ii stropesc cu agheasma. Oamenii urati le dau bani cu care seara fac chef.

Iordanitul femeilor (Tontoriul femeilor). Femeile se adunau la o gazda si, dupa ce beau si mancau pe saturate, spuneau ca se iordanesc: cantau, jucau si chiuiau toata noaptea. Cand intalneau un barbat il amenintau ca, daca nu plateste o vadra cu vin, il arunca in apa. In alte parti, obiceiul se numeste Ciurica.

De viata lunga si sanatate Unii romani serbeaza ziua aceasta pentru a le feri gospodariile de foc si animalele de fiare salbatice. Toti oamenii se stropesc cu apa sau cu zapada, pentru a fi feriti de boli in cursul anului. Previziuni meteorologice * In seara de Sant-Ion, dupa credinta bucovinenilor, se boteaza gerul, adica se inmoaie si incepe a se face mai cald. * Daca in aceasta zi va fi ger, vitele vor fi sanatoase peste an.

Iranul a anuntat ca nu se teme nici de sanctiuni economice, nici de o confruntare armata. Si aceasta pentru ca, in primul caz, efectul ar fi explozia pretului petrolului la nivel global. Amenintarea nu este deloc fantezista, avand in vedere ca Iranul, care exporta 2,4 milioane de barili pe zi, este al doilea producator mondial de petrol dupa Arabia Saudita. In al doilea caz, incendiarul presedinte al republicii islamice, Mahmud Ahmadinejad, sustine sus si tare ca tara sa are toate mijloacele necesare pentru a-si apara drepturile si interesele legitime, iar pe de alta parte da asigurari ca programul nuclear are exclusiv scopuri pasnice.

Sanctiunile, inutile si absurde Cu toate acestea, criza iraniana devine mai preocupanta dect situatia din Irak si ii divizeaza pe membrii permanenti ai Consiliului de Securitate. Statele Unite, Franta si Marea Britanie vor sa aduca dosarul in fata Natiunilor Unite, iar Rusia si mai ales China afiseaza o pozitie evaziva si ameninta ca ar putea uza de dreptul de veto fata de eventuale sanctiuni. Daca la Consiliul de Securitate s-ar decide aplicarea de sanctiuni, indiferent de natura lor, ele nu vor fi catastrofale pentru Iran. Si aceasta pentru ca, de-a lungul unei perioade lungi de timp, Iranul s-a aflat, practic, in izolare internationala. Deci sanctiunile s-ar putea dovedi inutile si absurde. De altfel, Teheranul este deranjat doar de aplicarea standardelor duble – de ce unii au voie si altii nu? In aceste conditii, razboinicul de la Casa Alba sustine, prin consilierii sai, ca Washingtonul ar trebui sa se pregateasca pentru o interventie militara deoarece programul nuclear al Iranului a declansat cea mai grava criza internationala de la incheierea Razboiului Rece, exceptnd lupta antiterorista.

Un lider imprevizibil si periculos Ingrijoratoare este insa si atitudinea lui Mahmud Ahmadinejad. Tentativa de a-l intelege pe enigmaticul presedinte iranian, spun politologii, nu este att o analiza politica, ci mai degraba o incercare de a dezlega un rebus politic. Cum se pot interpreta declaratii de genul nu a fost Holocaust sau putin ne pasa de AIEA si, in general, de SUA si de UE? Si, cu toate ca occidentalii s-au grabit sa se simta ofensati, analistii politici spun ca presedintele face toate aceste afirmatii socante doar pentru poporul sau si pentru lumea musulmana. Este evident, Iranul are probleme interne. Sau, poate, mai precis, presedintele are mari probleme. Orgolios din fire, cu siguranta ca isi doreste ca functia lui sa nu mai fie doar una reprezentativa. Isi doreste putere reala, pe care o poate obtine, spun unii, fie incercand sa traga presul de sub picioarele ayatollahului, liderul spiritual care tine cu adevarat fraiele tarii si dicteaza linia politica, fie atragand poporul de partea sa. Pentru aceasta din urma varianta, Ahmadinejad puncteaza detonand bombe propagandistice. Acestea sunt insa cu dubla bataie pentru ca el vizeaza si lumea musulmana, al carei lider s-ar dori. Avand in vedere toate acestea, apreciaza politologii, presedintele Iranului face astazi un simplu joc. Strigatele lui huliganice ii vor consolida puterea in interiorul tarii, iar influenta in lumea musulmana ii va creste. Ahmadinejad are, prin urmare, dreptate. El are nevoie nu de bomba atomica, ct de mitul bombei. Un mit pe care il creeaza si il exploateaza in interese personale. Dar pregateste si bomba reala, desi, ca politician, ar trebui sa inteleaga faptul ca singura garantie a securitatii tarii sale este absenta armei nucleare. Existenta ei atrage dupa sine multiple tensiuni intre Iran, SUA si Europa.

Interventia armata, imposibila Si acum, cateva scenarii. Sa presupunem ca Teheranul rebel va iesi din toate acordurile, inclusiv din cel de neproliferare a armelor nucleare, isi va reduce exporturile de carburanti, va lansa ample cercetari nucleare, va recurge la mobilizarea generala a populatiei. Nu este exclusa decretarea starii exceptionale. Dupa care va deveni liber de orice obligatii, iar comunitatea internationala va descoperi ca nu are niciun mijloc pentru a influenta evolutia situatiei din aceasta tara. In acest caz, in relatiile cu Iranul se va instaura haosul si vor actiona exclusiv intelegerile bilaterale cu diferite state. Ceea ce ar reprezenta un precedent periculos penbtru comunitatea internationala. Chiar si asa, o interventie armata directa este aproape imposibila. Sa ne gandim, in primul rand, la ce ar putea face jandarmul mondial. Razboiul impotriva Irakului a costat SUA, potrivit estimarilor venite direct de la Wshington, doua mii de miliarde de dolari. Desigur, America este o tara bogata, dar cu doua razboaie duse simultan, in Irak si in Iran) e cat se poate de clar ca nu face fata. Si inca un argument – peste 60% din populatia Irakului este siita, iar Iranul este singurul stat siit care exercita o serioasa influenta asupra comunitatii siite irakiene. Ca atare, o interventie americana intr-unul dintre cele mai importante state musulmane va antrena o crestere fara precedent a ostilitatii impotriva SUA in intreaga lume musulmana. Un astfel de pas ar fi o adevarata sinucidere… Ce-i mai ramne de facut Americii? Sa bombardeze obiective nucleare? Analistii politici spun ca nu o va face si ca va lasa aceasta treaba murdara in grija Israelului Bomba atomica iraniana pune lumea pe jarO noua criza energetica mondiala, un nou conflict in Orientul Mijlociu sau ambele? Confruntat cu spectrul unor sanctiuni dictate de Consiliul de Securitate al ONU, regimul de la Teheran face declaratii din ce in ce mai ingrijoratoare, iar molahii nu par dispusi sa renunte la planurile atomice, in ciuda presiunilor internationale.