MDLPL

In prezent, Partidul Conservator are cea mai tanara echipa. „Spre deosebire de altii care doar spun ca vor o improspatare a clasei politice, noi am si facut acest lucru. Oamenii mai tineri au o noua viziune si sunt neatinsi de vechile ale politicienilor romani. Va trebui sa raspundem de faptele noastre inca vreo 30 de ani de acum inainte, daca vrem sa ramanem in politica, iar aceasta responsabilitate nu vizeaza doar actiunile noastre, ci si colaborarile cu alte partide politice”.

„Trebuie sa revitalizam imaginea politicii”

Pentru ca politica este domeniul in care trebuie sa performezi pentru binele celor din jur si pe care doresti sa-i reprezinti, satisfactia muncii apare cand oamenii te apreciaza. „Acest lucru se intampla cand dai de dovada de o atitudine coerenta, constanta si nu dezamagesti. Fiecare are un plan de cariera sau interese proprii, dar niciodata acestea nu trebuie puse pe primul loc, ci atinse in acelasi timp cu obiectivele comune. Cel mai greu este sa reinviem interesul oamenilor fata de politica si sa dezlipim aceste etichete de pe fruntea politicienilor romani.

Nu le meritam si nu trebuie sa fim luati la pachet cu toti ceilalti, dar cand ne-am apucat de politica stiam ca trebuie sa revitalizam aceasta imagine.” Nu si-a cautat modele printre liderii politici, ci mai degraba in actiuni ale unora dintre ei. „Un politician trebuie sa aiba modele acei oameni pe care ii apreciaza ca tinuta morala si valoare umana. Asemenea modele le iei, in general, din familie sau dintre oamenii pe care ai avut prilejul sa-i cunosti indeaproape. Un lider nu-ti poate servi de model pentru simplul fapt ca niciodata nu-l vei putea cunoaste cu adevarat. Apreciez mai degraba diverse actiuni ale unor oameni politici sau anumite cugetari. Una ii apartine lui Winston Churchill: Da, in politica trebuie sa ai curajul sa spui lucrurilor pe nume si sa actionezi conform convingerilor tale.”

Argesul – o destinatie exotica

Zona Argesului, de care se simte foarte legat si de care raspunde politic, este pentru Bogdan Diaconu unul dintre locurile „exotice” preferate ca destinatie de vacanta. „Iubesc enorm dealurile subcarpatice de la Curtea de Arges si imi place sa-mi petrec acolo vacantele. Am crescut in aceste locuri si va asigur ca sunt extraordinar de frumoase.

Iubesc Valea Topologului de la Salatrucul de Sus pentru ca este acolo un traseu superb de 25 de kilometri prin munte, care imi aminteste de copilarie, adolescenta, prietenie.” Si-ar dori sa viziteze Cuba, America Latina sau Tibetul. „Sunt locuri care depasesc superficialul prin incarcatura spirituala. Ca nepot si stranepot de preot, ma simt foarte atras de lucrurile ezoterice. De Arges ma simt legat pentru ca toate vacantele mi le-am petrecut acolo. Intotdeauna, din prima zi de vacanta, ma urcam in autobuz si plecam la bunici, de unde ma mai intorceam cu o zi inainte de inceperea scolii. Mereu m-am considerat argesean, nu bucurestean. Este o zona care a dat tarii multi oameni de stat si care conserva foate bine traditiile autentice.”

Acum cateva saptamani am stat de vorba cu un reprezentant al unei firme din Romania, imediat dupa ce mi-am terminat prezentarea in fata publicului si ma intreba daca e atat de gresit sa nu activezi/monitorizezi/comunici in social media, firma fiind (si una destul de mare), avand public tinta printre internauti si tot tacamul. Motivul pentru alegerea lui era unul simplu: firmei ii mergea bine si deja aveau mai multi clienti decat si-ar fi dorit. Just, dintr-un anumit punct de vedere, gresit din altul, dupa cum urmeaza.Azi am ajuns pe profilul de Facebook al unui om care lucra in firma mai sus mentionata si am vazut ca avea angajatorul trecut la Info. Si e amuzant, cumva, chiar daca nu-mi place sa ma bucur de necazuri, pentru ca sunt multe companii care inca mai cred ca, daca tu, compania, nu decizi ca vei activa in online, nimeni nu o sa stie de tine acolo si nimeni nu te va mentiona in comentarii.

Daca mi-ar pune mie cineva intrebarea din titlul acestui articol, as raspunde hotarat ca DA. Nici macar nu e obligatoriu sa ai o pagina de brand pe Facebook ca sa implementezi reguli referitoare la acest mediu in politica interna. Mai mult de atat, cred ca e posibil sa afli candva ca, in urma cu vreo cateva luni, ai trecut printr-o criza de PR in online, de care tu evident nu ai stiut si ca, paradoxal, chiar au fost niste oameni, angajati ai companiei tale, care au comunicat in functie oficiala acolo (asa cum s-a priceput fiecare).

IBM are una dintre cele mai bune politici de social media pentru angajati, multe companii imprumutand deja din regulile lor. La fel si Intel (aici). Daca le cititi cu atentie pe fiecare o sa observati ca au directii oarecum diferite, care se potrivesc cumva cu modul in care cele doua companii se comporta pe piata. IBM a implementat aceasta politica in 2005, ca sa avem si o referinta.

Identitatea pe care Facebook a oferit-o utilizatorilor de internet se traduce, in majoritatea cazurilor, prin responsabilizarea utilizatorului de internet. Cand ai numele in clar pe orice comentariu publicat, prin comparatie cu haosul de acum cativa ani din online, esti mult mai atent cu ce scrii si cu modul in care comunici. Se fac, insa, multe greseli. Nu neaparat voite.

Eu vi-l recomand pe Cristi Manafu in acest domeniu. Are deja experienta mai multor companii care au implementat astfel de politici si stie exact pe ce aspecte sa se concentreze, in functie de profilul companiei.

Despre seceta, nimic de bineSeceta este considerata una dintre urgentele ecologice ale momentului. Desi nu este un fenomen nou sau necunoscut, actualmente seceta ridica numeroase probleme, ce trebuie rezolvate, fara doar si poate, prin politici specifice de mediu. n demersul de a gasi argumente pro si contra secetei nu am depistat niciun beneficiu pe care aceasta sa-l aduca omenirii. ntr-adevar, seceta nu aduce nimic bun. Nici macar ntr-un procent infim, astfel nct, n proportie de 100%, seceta produce numai ponoase.

Cele mai afectate de seceta sunt domeniile: ecologic, economic si social. n categoria daunelor ecologice produse de seceta sunt incluse inundatiile, scaderea potentialului biologic al solurilor, infertilitatea solurilor si degradarea terenurilor agricole. Impactul negativ al secetei asupra sistemului ecologic este completat de o serie de consecinte asupra domeniului economic, care se adauga n palmaresul relelor produse de seceta. Este vorba de scaderea productiei agricole, afectarea securitatii alimentare, compromiterea recoltelor. Factorul social este afectat, si el, deopotriva, de seceta. Saracia, foametea, scaderea calitatii vietii, a starii de sanatate si deteriorarea relatiilor dintre oameni sunt doar cteva dintre consecintele socio-umane ale secetei. Iata cum seceta nu produce nimic bun. n schimb, desi are doar efecte negative, seceta ar putea avea cteva circumstante atenuante, deoarece ea nu apare oricnd, oricum sau din ntmplare.

Cel putin seceta din zilele noastre are drept cauze o serie de activitati distructive ale omului asupra mediului. Defrisarile masive, aridizarea terenurilor si distrugerea unor ecosisteme n ansamblul lor au creat o conjunctura prielnica pentru instalarea perioadelor nedorite de seceta. De asemenea, ncalzirea globala si efectul de sera sunt alte doua fenomene actuale care trebuie rezolvate si care, printre altele, produc seceta. Cu un arsenal att de bogat de modificari aduse de catre om mediului, nu se putea ca, la un anumit moment dat, sa nu existe si reversul medaliei. Natura raspunde si ea, furioasa si nemultumita, la toate provocarile neplacute pe care omul, prin interventia sa, uneori brutala, i le-a pricinuit.

Si chiar daca unii se bucura de caldura si de baile prelungite la strand, la mare sau n vacante de vis, exista evidente probleme create de seceta. Acest lucru este resimtit n special de populatia rurala, de agricultori, care au de suferit enorm de pe urma efectelor nedorite ale secetei. Temperaturile foarte ridicate, caldura torida, lipsa totala a precipitatiilor si iminenta compromiterii culturilor le-au determinat pe naltele fete bisericesti sa se roage luna aceasta pentru a aduce ploaia pe plaiul romnesc. Tot romnul asteapta o minune. Sa ne rugam cu totii sa vina ploaia.

Despre canicula n toate felurile!

Despre vreme se vorbeste mult, chiar foarte mult. Ne intereseaza vremea n toate anotimpurile pentru ca n functie de ea ne programam multe dintre activitatile curente. Vremea, cu toate paleta sa de fenomene care se petrec de-a lungul unui an calendaristic, este un subiect tabu al vietii cotidiene. Vorbim despre vreme oriunde (acasa, la serviciu, pe strada, la dentist sau la magazin) si cu oricine (familie, prieteni, colegii, rude). Despre vreme putem filosofa cu un proaspat cunoscut, n lipsa altui subiect comun de conversatie.

De altfel, daca vrem sa afirmam despre cineva ca nu este un intelectual spunem ca nu prea stapaneste arta conversatiei si ca discutia s-a axat pe banalitati despre vreme. nsa cnd apare un fenomen meteorologic aparte, care nu se ntmpla zi de zi, lucrurile devin mai palpitante. Este si cazul CANICULEI, definita sumar de dictionare – caldura dogoritoare specifica zilelor foarte calde de vara, arsita -, dar despre care sunt mult mai multe de spus. De altfel, nu definitiile sunt importante, ci mai ales masurile preventive de protejare contra efectelor negative ale caniculei asupra sanatatii si vietii populatiei.

Mijloacele de informare si fac cu prisosinta datoria de a ne avertiza cu privire la perioadele de canicula si de a ne repeta, fara oboseala, ce trebuie sa facem pentru a nu suferi n plus din cauza temperaturii foarte ridicate. Cei mai multi dintre noi stim deja unele masuri de baza pe care trebuie sa le luam mpotriva caniculei: evitarea expunerii la soare, consumul de lichide (preferabil apa), alimentatie usoara, fara grasimi, folosirea unor mijloace de protectie (ochelari de soare, palarii, mbracaminte subtire, din culori deschise).

Acestea se constituie ntr-un arsenal de baza pentru a ne apara de dogoarea caniculei. Sunt categorii de persoane mai expuse la efectele, uneori neiertatoare, ale caniculei: copiii, batrnii si persoanele cu afectiuni cardiace si respiratorii. n mod deosebit, acestia trebuie sa se ascunda de arsita din timpul unei zile caniculare. Statul n casa (mai ales la orele amiezii), consumul de lichide, ventilarea corespunzatoare a camerei sunt lucruri ce par banale, dar i feresc de aerul nabusitor, de starea de ameteala, de lesin, de deshidratare si de alte complicatii care pot aparea ntr-o zi n care gradele depasesc indicele de confort.

Nici angajatorii nu sunt scutiti de unele obligatii; legislatia spune ca n perioadele de canicula trebuie sa modifice programul de lucru si sa asigure angajatilor apa. Despre canicula vorbesc deci si angajatii, si angajatorii. Printre cei mai cstigati sunt, poate, comerciantii de produse utile n timpul caniculei, care, probabil, vorbesc de bine canicula, ca despre un factor de crestere a cstigurilor. Pare un lucru paradoxal ca, n miezul verii, cnd toti ne bucuram de razele soarelui n concedii – la mare, la munte -, acestea sa ne dea attea batai de cap si tot attea subiecte de discutie. Sa vorbim despre vreme, sa ne interesam despre ea, dar sa ne aparam de tot ce nu ne face bine ! Uneori, mpotriva unor fenomene naturale suntem lipsiti de aparare.

Deseurile din viata noastraActivitatile pe care le desfasuram, acasa sau la serviciu, presupun n final si o acumulare de material nefolositor. Cum bine stim, acesta trebuie depozitat n locuri special amenajate, denumite tomberoane sau ghene. Evolutia societatii a facut ca vechile gunoaie, att de nedorite si de oropsite, sa fie tratate cu mai mult respect! (si asta nu pentru ca ne-ar fi mai dragi, ci pentru ca ne pasa mai mult de sanatatea noastra si a mediului). nsasi titulatura lor a evoluat, iar n limbajul oficial se vorbeste despre deseuri, reciclare si echipamente performante de strngere si depozitare a tuturor materialelor si reziduurilor. Iar noi producem n continuare. gunoaie, pardon, deseuri!

Daca facem mncare, adunam resturile inutile de la legume, fructe, carne si le ducem la pubela. Daca facem curat n spatiul de locuit, strngem tot felul de mizerii, ambalaje, praf, care trebuie stocate imediat, pentru ca altfel ne-ar scoate gunoiul afara din casa. La serviciu, indiferent cat de atenti am fi, se aduna inerent tot felul de lucruri improprii utilizarii: hrtie inutila, plastice, resturi de materiale, n functie de profilul de activitate. Cosurile sunt pline ochi, iar dupa program, cnd se face curatenie, acestea trebuie golite, deci avem nevoie urgent de un tomberon!

Daca nsa ne desfasuram activitatea ntr-o fabrica (ntreprindere) producatoare de poluare (fum, apa reziduala, emisii de substante toxice, zgomot), problemele managerilor (si nu doar ale) se complica. Ei au de gestionat, pe lnga activitatile curente, problema depozitarii deseurilor la standardele cerute. Situatia este mai critica daca tehnologiile folosite sunt vechi si perimate. Exista norme care stabilesc n mod concret cum si unde trebuie depozitate corect toate tipurile de deseuri, unele dintre acestea refolosibile. Dar oare toti agentii economici sunt atenti la aceasta problema? Dati-mi voie sa spun ca nu.

Mai ieri treceam pe lnga o fabrica de confectii si chiar la ctiva metri de ea era amplasat un singur tomberon, ticsit de resturi de materiale textile, din care se aproviziona cu nesat un om necajit, bucuros ca, printre altele, gasise o bucata ntreaga de material. Asta-i civilizatie? Managerul era, cu siguranta, mai interesat de profit dect de faptul ca atunci cnd iese de la birou, chiar n fata cladirii, vede un tomberon plin pna la refuz si mult pe lnga, cu bucati si fsii de materiale ramase de la lucrul angajatilor sai. Lasnd la o parte cazurile particulare, n general lucrurile au mai evoluat si exista firme care au chiar un sistem modern si avansat de colectare a deseurilor.

De asemenea, sunt situatii n care unele industrii, altadata mari producatoare de poluare, au investit n retehnologizarea echipamentelor de reciclare a deseurilor. Chiar si iin cazul iin care costurile achizitionarii acestora este mare, pe termen lung investitia merita cu prisosinta. Ct despre pubele, tare bine ar fi daca s-ar ntmpla o minune si n loc de una multifunctionala, n care aruncam orice (de la plastice la resturi de mncare, de la sticle de parfum sau spray la haine vechi), ar aparea cel putin patru, cu urmatoarele destinatii: plastice, hrtie, sticla, diverse. Parca ne-am simti si noi mai europeni si mult mai aproape de lumea civilizata!

Dr. Luiza Spiru, medic primar, gerontopsihiatru, presedinte executiv al Academiei Internationale Anti-Imbatranire, ne ajuta sa intelegem care sunt obiceiurile la care trebuie sa renuntam

Bolile de memorie pot fi mostenite genetic sau dezvoltate pe parcurs. Medicii sustin ca, in Romania, depresia (factor cauzal) poate fi catalogata drept epidemie nationala. 54% din barbati si 45% din femei sufera din cauza ei si asta pentru ca, aparent, romanii sunt pesimisti, nu se simt bine in pielea lor si nu le place sa viseze. “Toti pacientii care au trait o depresie si nu au tratat-o risca mai tarziu sa dezvolte tulburari cognitive. Primul lucru pe care trebuie sa-l faca este sa se autosesizeze asupra acestui lucru, trebuie sa mearga la un centru specializat sa verifice daca este adevarat sau doar li se pare. Medicina este un fenomen dinamic, in fiecare an avem noi informatii despre cum sa invatam sa prevenim. Acesta este, de fapt secretul, nu exista altul.

Cine spune altceva, credeti-ma ca mintei, ne-a declarat dr. Luiza Spiru. Un bun remediu pentru a te mentine in forma este somnul, dar nu oricum – inainte sa te asezi in pat ai grija sa nu existe nici cea mai mica sursa de lumina, deoarece numai asa creierul se odihneste. “Aseara, la hotel, am stat cateva minute bune sa scot din priza toate aparatele din camera, ca sa fie complet intuneric. Eu intotdeauna imi inchid telefonul mobil inainte de culcare. De asemenea, trebuie sa stai la soare cel putin 15 minute pe zi, pentru ca aceasta fixeaza Vitamina D in organism, care nu numai ca intareste oasele, dar ajuta si la dezvoltarea si mentinerea sanatatii celulelor creieruluii, explica Erik Alexander Richter, medic primar geriatrie si specialist in problemele imbatranirii. “Leacul nu-l veti gasi nicioadata in cabinetele de chirurgie sau in cele de cosmeticai, a conchis el.

Putem spune stop trecerii anilor? Cu totii imbatranim, dar, paradoxal, unii o fac mai devreme, altii mai tarziu. Unii imbatranesc frumos, pentru ca acorda suficienta atentie propriei persoane si stiu sa se ingrijeasca de starea lor de sanatate. Pentru cei care se neglijeaza, consecintele sunt vizibile. Tehnic vorbind, ceasul nostru biologic incepe sa ticaie in momentul in care ne nastem. Totusi, pana la varsta de 30 de ani, evoluam pe masura ce imbatranim.

Depasim diferite boli ale copilariei, trecem de problemele specifice adolescentei si devenim adulti. Majoritatea trecem cu bine de varsta de 30 de ani, fara sa experimentam semne ale imbatranirii, precum diferite dureri, diminuarea energiei, adaptabilitate scazuta la conditii de stres, reducerea masei musculare, probleme ale vederii sau auzului. Totusi, in ciuda absentei semnelor externe, timpul nu iarta pe nimeni si de aceea este bine sa adoptam un program efectiv anti-aging (anti-imbatranire).

Primul pas al asigurarii reversibilitatii procesului de imbatranire este sa fim constienti de importanta preventiei. Asta presupune cunoasterea in detaliu a starii de sanatate, a modului in care aceasta va evolua pe termen mediu si lung si a diferitelor riscuri la care putem fi expusi. Pentru a ne putea bucura de viitor, pentru a avea o viata de calitate, trebuie sa luam in considerare factorii imbatranirii si apoi sa-i anihilam, unul dupa altul.

Simptome ale tulburarilor cognitive In etiologia bolilor de memorie sunt implicati atat factori genetici (s-a constat ca rudele de gradul intai ale persoanelor ce sufera de o boala de memorie prezinta un risc crescut de imbolnavire), cat si de mediu (infectii virale, alimentatia, conditiile de stres). Pe de alta parte, o dieta bogata in lipide creste, in general, riscul de boala. Unii acizi grasi din alimente se asociaza cu prezenta tulburarilor cognitive la varstnici, in timp ce altii (cum sunt cei din uleiurile de peste) au rol protector.

Simptomele afectiunilor de memorie sunt: probleme de limbaj (inlocuirea unor cuvinte cu substitute neadecvate), dezorientare in timp si spatiu, judecata redusa (haine groase intr-o zi torida), alterarea gandirii abstracte (neintelegerea semnificatiei zilei de nastere), probleme cu plasarea obiectelor in locurile adecvate, schimbari de atitudine si comportament (treceri rapide de la calm la furie), dificultati in realizarea sarcinilor familiale, schimbari ale personalitatii (pot deveni suspiciosi, apatici), pierderea initiativei (apare o pasivitate acentuata) si, nu in ultimul rand, pierderea memoriei, care afecteaza viata de zi cu zi (uitarea cuvintelor uzuale).

Viitorul sanatatii noastre nu este un mister, spun specialistii, daca stim care este bagajul nostru genetic, starea noastra actuala de sanatate, riscurile la care suntem expusi si ce trebuie sa facem pentru a le minimaliza sau chiar elimina. Atunci ne vom putea bucura vreme indelungata de viata si de tot ceea ce ne ofera.

Ce inseamna medicina anti-aging Este medicina de preventie. Ea se ocupa de orice persoana de peste 30-35 de ani, in mod practic de persoane de peste 40 de ani, care sunt interesate si care vor sa stie in ce masura organismul lor are tendinta de a imbatrani mai repede sau mai incet, in functie de factorii de mediu, de tendinta genetica a fiecaruia si in functie de ceea ce la ora actuala instrumentul stiintific de investigatie (de la investigatie serologica la cea imagistica) ne poate oferi ca predictii pe termen scurt si pe termen lungi. Medicina anti-aging abordeaza pacientul in mod holistic, integral si integrativ. Ea a capatat o amploare deosebita in ultimii patru-cinci ani pe plan mondial. Aceasta este medicina viitorului.

Efectele imbatranirii in cifre Aproximativ 40% din persoanele de peste 65 de ani prezinta alterari de memorie asociate inaintarii in varsta. Cele mai frecvente boli de memorie ale varstei a treia sunt deficitul cognitiv lejer, dementa Alzheimer, dementa vasculara, dementa mixta, dementa fronto-temporala, dementa cu corpi Lewi, dementa Pakinson. Majoritatea bolnavilor care sufera de aceste afectiuni nu pot trai independent si, pe masura ce boala progreseaza, este necesara o ingrijire din ce in ce mai complexa. In Romania, pe segmentul populational cuprins intre 55 de ani si peste 80, frecventa tipurilor de dementa este de 39% in cazul dementei mixte, 33% si respectiv 28% in cazul dementei vasculare si de tip Alzheimer. In ceea ce priveste depresia, se observa o prevalenta mai mare la barbati, 54,55%, fata de 45,45% la femei, in aceeasi grupa de vasta.

Ce trebuie sa faci pentru a imbatrani frumos? i€š§ sa fii stapan pe mintea ta i€š§ sa te simti bine in pielea ta i€š§ sa fii independent, sa ai libertate de miscare si actiune i€š§ sa ai incredere in tine si in viata i€š§ sa visezi, sa speri, sa-ti faci planuri de viitor i€š§ sa fii optimist, fericit, sa te bucuri de tot ce ai realizat i€š§ sa consideri trecerea timpului nu ca pe o amenintare cauzatoare de anxietate, ci ca pe un aspect al vietii, care trebuie privit cu detasare i€š§ trebuie sa stii din timp care sunt amenintarile la adresa sanatatii si viitorului tau i€š§ sa intelegi ca preventia este principala arma in lupta cu trecerea timpului.

Stimularea producerii de neuroni Ceaiul verde, vinul rosu si condimentul numit curry intretin celulele nervoase si previn imbatranirea. Conform medicilor specialisti din Romania, SUA si Olanda, toate aceste produse contin polifenol, un antioxidant puternic pe care farmacistii il folosesc acum pentru prepararea unui medicament impotriva degradarii celulelor cerebrale. “Acesta nu are, momentan, un nume deoarece se testeaza numai in laborator, dar speram sa-l scoatem pe piata in urmatorii doi ani. In acest moment nu avem medicamente care sa incetineasca sau sa vindece bolile de memorie. Ceea ce incercam sa facem noi este sa stimulam ariile corticale care au pierdut neuroni sa produca altiii, spune prof. Moussa B. H. Youdim, director al Fundatiei pentru Parkinson din SUA.

Dependenta de antigripale analgeziceMedicamentele cu efect asupra starii psihice pot duce la anumite forme de dependenta

O categorie aparte de substante medicamentoase cu risc crescut la inducerea dependentei sunt si antigripalele cu efect analgezic ori care modifica irigatia creierului. Din nefericire, majoritatea medicamentelor antigripale au astfel de efecte, compatibile cu instalarea dependentei psihice.

Cum apare dependenta Indiferent de mecanismul analgezic de actiune a medicamentelor antigripale, acestea provoaca indirect o usoara modificare pozitiva a starii afective, chiar si prin banalul efect antiinflamator aparut imediat dupa ingerare. Aceasta modificare pozitiva a starii psihice determina configurarea asa-zisului sistem de recompensa. Ca urmare, creierul se obisnuieste cu aparitia unei stari psihice mai bune, odata cu primele efecte ale medicamentului. Acest lucru se produce chiar si fara constientizarea actiunii pe care o au pastilele. Altfel spus, anumite zone din creier se obisnuiesc sa traiasca stari mai placute la primele modificari produse de aproape orice medicament.

In plus, efectul analgezic, adica efectul de reducere a senzatiei de durere, poate determina o crestere mai mare a riscului de dependenta. Reducerea, pana la anulare, a senzatiei dureroase ofera, pe langa o stare de confort, si o usoara sedare (sistemul nervos primeste mai putini stimuli deoarece structurile care „dureau” nu mai emit semnale puternice). Efectul de confort si linistire provocat de componenta analgezica a medicamentului permite o configurare rapida a mecanismului dependentei, la fel ca in cazul dependentei psihice de droguri, insa la o scara mai redusa.

Riscul altor dependente Cel mai mare pericol il reprezinta tocmai aceasta antrenare a sistemelor de recompensa care determina dependenta psihica. O persoana care isi formeaza un tipar al dependentei psihice pentru unele substante chimice va putea deveni foarte usor dependenta si de altele (nicotina, cafea, alcool, stupefiante). Pentru cei care sunt deja dependenti de tutun sau cafea, dependenta de medicamente poate creste toleranta la acele substante, deci va creste necesitatea maririi progresive a dozei de nicotina, cafea sau de ambele.

Intoxicarea sistemului nervos Desi dependenta de antigripale nu ne obliga sa luam regulat si foarte abundent pastile, sistemul nervos cere periodic „algocalmine” si „aspirine” care pot deregla unele functii cerebrale. Astfel, psihiatrii francezi au observat ca persoanele dependente fizic de medicamente clasificate ca antigripale cu efect analgezic au anumite tulburari de rationament. In foarte multe cazuri, viteza de gandire devine mai scazuta si deseori apar forme usoare de amnezie.

In cazurile unei intoxicatii cronice cu analgezice obisnuite s-au descris si amnezii mai grave, in care persoana uitase complet ce a facut pe parcursul intregii zile. Testele aplicate asupra celor care consuma, in medie, numai doua pastile zilnic, dar pe o perioada lunga, arata si o diminuare semnificativa a capacitatii de intelegere a unor realitati si chiar a frazelor scrise mai complicat din punct de vedere lexical. Totodata, dependentii de antigripale pot prezenta si modificari biochimice la nivelul anumitor zone din sistemul nervos. Acest aspect ar putea conduce la leziuni asemanatoare celor provocate de drogurile interzise. De asemenea, testarile efectuate de psihiatri au scos in evidenta si o usoara alterare a capacitatii de memorare pe termen lung a celor care fac abuz de analgezice.

Probleme psiho-sociale Cercetarile au aratat ca 12% din femei si 20% din barbatii care consuma saptamanal antigripale analgezice necesita consultul unui sexolog. Psihologii americani au observat ca dependenta de antigripale analgezice pe baza de efedrina si pseudoefedrine poate cauza unele neplaceri de natura sexuala. S-a demonstrat, de altfel, ca mecanismul aparitiei dependentei psihice la astfel de analgezice poate conduce la o incarcare electrica specifica a unor zone din creier implicate in controlul reflexelor sexuale.

Creste pragul durerii Studiile efectuate asupra dependentilor de medicamentele antigripale au aratat ca, paradoxal, acestia devin mult mai sensibili la durere. Efectul e cauzat, pe de o parte, de obisnuinta organismului cu substante analgezice si, pe de alta parte, de dezvoltarea compensatoare a zonelor din creier care percep senzatia dureroasa. Astfel, un dependent de analgezice, pe langa durerile spontane care insotesc deseori orice organism intoxicat cronic cu chimicale, isi va putea obtine foarte dificil un analgezic puternic, in cazul in care va suferi de dureri foarte intense. Cum eviti instalarea dependentei:

1. Nu lua din proprie initiativa ori la recomandarea altor persoane, in afara medicilor, niciun medicament antigripal. 2. Evita, atunci cand iei antigripale, sa bei cafea, bauturi cofeinizate sau sa folosesti sedative, chiar daca e vorba de ceaiuri sau pilule homeopatice. 3. Nu prelungi tratamentul cu antigripale peste doua saptamani, fara acordul medicului. 4. Consuma in fiecare zi citrice, de preferat grapefruit, care pot diminua toxicitatea si dependenta la toxice de orice fel. 5. Fa miscare zilnic, inaintea mesei de dimineata si la o ora dupa cina. 6. Evita fumatul activ sau pasiv cu o jumatate de ora inainte de culcare.

Arborii sunt niste acumulatori vii, “captatorii ai energiei cosmice, pe care o impart cu omul vindecandu-i ranile Este dovedit faptul ca ne putem trata cu ajutorul arborilor vii si cu fragmente din lemnul acestora, insa pana in prezent nu s-a stiut ca fiecare copac are un bioritm al sau, cu ore de repaus si ore de maxima activitate biologica.

Acest tip de vindecare cu ajutorul copacilor se numeste dendroterapie. Conform specialistilor, intre om si copac se pot stabili trei tipuri de influeta: de paralizare, care contribuie la dezumflarea tumorilor, inlatura durerile de dinti si pe cele provocate de radiculita (inflamatie a radacinilor nervoase), de alimentare cu energie, care creste imunitatea organismului in fata bolilor, normalizeaza presiunea sangvina si inlatura durerile din zona inimii si, ultima influenta, cea neutra, atunci cand energia nu se schimba.

Fiecare dintre noi isi poate gasi copacul care i se potriveste si care-l va ajuta. Totusi, ca si in cazul alegerii unui medic, trebuie sa nu te grabesti si sa alegi cu rabdare dintre toti stejarii, pinii sau merii acel copac unic, pe care il simti al tau. Conform cercetatorilor, interactiunea cu propriul copac devine treptat energetica si emotionala, el transformandu-se intr-un prieten. Aceasta legatura se observa chiar si la copac, care va reactiona la o despartire lunga de “fratelei lui, omul, prin vestejirea frunzelor.

Influente negative Comunicarea cu un pom poate ameliora starea de sanatate, dar ii poate si dauna. Asa cum exista arbori ce pot oferi energie pozitiva, exista si acei copaci care ofera energie negativa. Unii ne atrag, altii, dimpotriva, sunt neplacuti, resping, sperie si produc emotii negative. Adesea se intampla ca oamenii care se intorc de la o simpla plimbare prin parc sa nu se simta proaspeti sau plini de viata, ci sa aiba dureri de cap si sa fie foarte obositi. Arborii cu energie negativa sunt plopul, bradul, platanul, malinul, iar la polul opus se afla mesteacanul, stejarul, pinul, artarul, teiul, frasinul salcia, care ne alimenteaza cu energia lor vitala, dand sanatate organismului uman. Este de retinut ca, pentru a ne reface din punct de vedere emotional si nu numai, trebuie sa alegem intotdeauna copacii cei mai sanatosi, cu scoarta fara umflaturi sau cicatrice, pentru a avea astfel certitudinea energiei lor de calitate si a unei zone bioenergetice corespunzatoare.

Simboluri spirituale Ideea de insanatosire cu ajutorul arborilor este la fel de veche precum omenirea insasi. Din pacate, ea a fost uitata aproape complet, existand in momentul de fata foarte putini oameni care o mai cunosc si o folosesc. In mai toate culturile, copacii sunt simboluri spirituale ce ocupa un loc deosebit de important, de la nastere pana la moarte si chiar si dupa aceea. In unele tari din Europa, tinerii casatoriti sadesc in apropierea noului lor camin doi stejari sau o tufa de soc, alun sau afin.

Daca acestea cresc viguroase, este semn bun, simbolizand ca dragostea este inca puternica si casnicia temeinica. In tarile germanice, la nastere, pentru baieti se sadeste in general un mar, iar pentru fete – un par. Daca moare un baiat, la inmormantare i se pune in mana un mar, pentru a se “putea juca si in Paradisi. In mitologia unor popoare din Asia Centrala, Japonia, Coreea si Australia, copacii insemnau forma de viata a stramosilor mitici care s-au intors pe pamant sub forma de vegetatie. Se credea ca, ciocanind si imbratisand trunchiul unui pom, oamenii capatau ceva din intelepciunea si puterea lui.

Arborele vietii la egipteni si celti Imaginea “Pomului Vietiii, imortalizata pe vechile papirusuri ale egiptenilor, este deosebit de interesanta. El reprezinta un curmal plin de fructe, pe ramurile caruia stau cinci pasari de dimensiuni diferite, patru dintre ele au tot corpul indreptat spre est, iar cea de-a cincea spre vest. Vestul este considerat teritoriul mortii, “Valea regilori, deoarece pe malul vestic al Nilului se afla mormintele faraonilor. Pasarile reprezinta varstele omului: nou-nascutul, copilaria, adolescenta, maturitatea, iar pasarea indreptata spre vest este batranetea, avand pe cap coroana intelepciunii, dar privind spre moarte.

Asociind stravechile stiinte mistice cu indelunga cercetare a naturii, preotii druizi au alcatuit un horoscop al arborilor, in care, in functie de data nasterii, fiecare om are propriul sau copac, care-i confera o anume personalitate, talent, inclinatii, slabiciuni sau parti negative. In calendarul celtilor, luna dura intre 30 si 31 de zile, era impartita in doua jumatati dupa fazele Lunii: ascendenta (15 zile) si descendenta (16 zile), iar saptamana era intre cinci si sase zile. El este reprezentat de “Cercul arborilor viii, ce simbolizeaza desfasurarea unui an de viata si este alcatuit din 22 de arbori de esente diferite, fiecare fiind corespunzator unui anume interval de timp. Patru dintre ei reprezinta echinoctiile si solstitiile, acestia fiind asezati in mijlocul cercului, iar in jurul lor sunt alti 36 de pomi si arbori (unii dintre ei repetandu-se), intr-o succesiune gradata ascendent, in sensul invers acelor de ceasornic.

Cei mai indicati arbori in curele terapeutice Stejarul “Regele padurilori este un arbore sacru inca din Antichitate, datorita longevitatii sale exceptionale. Energia acestuia este foarte puternica si de aceea nu oricine se poate apropia de el. Daca esti plin de nervi, iritat sau suparat, este indicat sa-l ocolesti. In prima etapa, este nevoie de energia unui plop sau a unui arin pentru a scapa de starea de nervi, si abia apoi ne punem apropia de stejar, pentru a beneficia de aportul influentei sale pozitive. Scoarta sa contine substante care combat degeraturile, iar pulberea de scoarta poate fi folosita in fierturi pentru a tampona ranile si pentru a grabi insanatosirea.

Frasinul Acestui copac robust i-au fost atribuite puteri magice, propietatile sale terapeutice fiind numeroase. Ajuta in lupta contra gutei si dureroaselor colici renale. Persoanele care sufera de reumatism se vor simti mult mai bine dupa o infuzie de frasin. Semintele sunt renumite pentru calitatea diuretica, iar scoarta ramurilor este febrifuga.

Mesteacanul Seva acestuia are cea mai mare calitate terapeutica. In Rusia se prepara din aceasta bere si un fel de pasta care se amesteca in caviar, iar in Suedia din ea se produce zahar si vin. Scoarta este febrifuga, diuretica si stimuleaza digestia. Infuziile din frunzele mesteacanului sunt eficace contra gutei, reumatismului si calculilor renali, iar mugurii activeaza secretia biliara. Echilibreaza si combate stresul celor care depun o munca intelectuala intensa, stimuleaza activitatea cerebrala.

Castanul Acesta mai este cunoscut sub numele de “arborele de painei. De-a lungul secolelor, taranii utilizau faina de castan pentru a-si face paine. Bogate in substante, frunzele sale dezvolta o actiune sedativa asupra organelor respiratorii si pot vindeca bronsitele si reumatismul. Folosita tot ca infuzie, scoarta sa are propietatea de a scadea temperatura. Marul are actiune antitumorala, alunul stimuleaza functiile pielii, fortifica nervii si inima, intareste sistemul imunitar si previne racelile, iar teiul intareste inima, calmeaza si relaxeaza.

Definitia unei vieti perfecteDiva absoluta a scenei romanesti, si-a pastrat la 81 de ani tenul alb si rasul proaspat. Cu entuziasmul ei e nestavilit, se pregateste acum de o noua stagiune de aplauze si flori, in rolul unei regine

Pe chipul neted doar cateva riduri i s-au adunat in coltul ochilor. De-atata ras! Radiaza fericire, vorbeste cu glas de scena si este coplesitoare atunci cand o cunosti in elementul ei, in apartamentul cu mobile vieneze si cu amintiri din toata lumea. Pe masa se gasesc mereu prajiturele colorate, facute de Damian Crasmaru, care are mereu grija sa-i faca dulciuri lui Carmen, ca sa nu-i scada glicemia.

Si bucuria. Si ca sa nu ma jigaresc, trebuie sa mananc mereu, altfel imediat ma jigaresc! In decursul unei singure ore petrecute in compania doamnei, am aflat ca se poate si e voie sa visezi la tinerete fara batranete, la iubire fara de sfarsit, la o relatie reusita, chiar daca cei doi lucreaza impreuna (timp de 51 de ani!). Ca daca arzi ca o flacara nu te stingi la 20 de ani si nici la 80. Ca daca esti pasionat de ceva si iti faci din asta o meserie, iti vei petrece multe decenii fericite, simtindu-te implinit in fiecare zi.

O casuta incintatoare, inconjurata de o gradina de vis…

S-a nascut in Bucuresti, intr-o noapte plina de lumina de la farurile nenumaratelor masini care parcau in fata casei de vizavi, unde se dadea un bal. Moasa i-a prezis ca toata viata va fi inconjurata de lumina. Dupa 66 de ani de teatru, cu reflectoare care ii cauta prezenta magnetica pe scena, cred ca moasa a avut mare dreptate. Tata era tanar, frumos, un avocat talentat, dar fara bani. Mama, si ea frumoasa, amandoi amatori de muzica si dans. Luau mereu premii la dans pe la balurile de la Cercul Militar, unde erau nelipsiti. S-a tot vorbit ca in familia noastra, printre strabunicile mele, a existat o mare artista de revista, o unguroaica, Ana Gal. Cu siguranta am mostenit si eu de la aceasta diva cate ceva. Pe un teren daruit de bunicul din partea mamei, avocatul Stanescu a cladit o casuta incantatoare, inconjurata de o gradina de vis, in fundul unei alei inflorite ce dadea in Calea Vacaresti.

Casa era mereu plina de prieteni, iar vara petrecerile se mutau in gradina. Mica si gatita in rochii cu funde si volane apretate, Carmen sorbea din ochi prajiturile cu frisca de pe masa, dupa care se da in vant si astazi. Acolo, in cartierul evreiesc in care traiau atat de tihnit, a vazut pentru prima oara spectacolul cruzimii umane. A fost martora la rebeliunea legionara din ianuarie 1941. Toata Calea Vacaresti era pustiita, magazinele distruse, bietii oameni fugariti si nimiciti. A alergat la noi croitorul Max, cu cele doua fetite, Esther si Saly. Le-am adapostit in beciul nostru din fundul curtii in noaptea aceea de groaza, cand se auzeau pana la noi urletele ingrozitoare din strada. Dimineata, vecinii ne multumeau ca am salvat fetitele lui Max, parca cine stie ce act de eroism am fi facut. In atmosfera de iubire din casa, nici macar nesuferitii ani ai scolii nu i-au lasat amintiri triste, desi n-au fost un sir neintrerupt de bucurii.

Daca la multe materii umane era talentata, la matematica era uliu. Asa zicea tatal ei cand se ducea la examenele de sfarsit de an, sa puna o vorba buna la doamna profesoara ca sa-i treaca fata clasa. E ca un uliu, manca-o-ar tata, frumoasa si proasta!. Mi-am iubit parintii. I-am iubit inca de mica, erau foarte frumosi si foarte petrecareti, casa noastra era mereu plina de prieteni. M-au dus la teatru de la 6 ani. Atunci am vazut, la Teatrul National vechi, Vlaicu Voda. Erau niste montari extraordinare pe vremea aceea si, dupa cateva spectacole, am prins o pofta de teatru nebuna si n-am mai vrut sa fac altceva. Ironia face ca mi-am dat examenul de diploma cu rolul Doamnei Clara, din Vlaicu Voda, iar mai apoi l-am jucat cu succes mare si in montarea lui Mihai Berechet.

Cred ca i-am parut foarte nerusinata In jumatatea de secol petrecuta alaturi de Damian Crasmaru nu a lasat neintelegerile de vreun fel sa-i atinga. Au existat cumpene, cum a fost cand Damian a plecat de acasa, cautandu-si fericirea in alta parte timp de un an si jumatate, dupa care s-a intors spasit, iar ea l-a primit cu supa pe masa, ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Dar aceste povesti au fost lasate deoparte, nu a mai vorbit despre ele, nu le-a dat voie sa-i provoace riduri si oftaturi. Cand il vad ca are o stare nervoasa, nu sunt eu mai a dracului. Incerc sa-i inteleg starea si atunci pot sa refac atmosfera calma din casa. Suntem ca doi copii – ne jucam si murim de ras! Aceasta ultima expresie incheie orice relatare in care sunt implicati ei doi. Si am murit de ras, bineinteles!, in general, datorita glumelor lui Damian. Ne intelegem mai bine ca la inceput. Fondul bun din noi razbate prin toate problemele.

Niciodata nu m-am falit in fata lui cu cine sunt si ca are nevoie de sprijinul meu ca sa reuseasca. S-au cunoscut in 1955, cand ea era deja de 10 ani o actrita adulata de public, cu roluri mari la Teatrul National, iar el, cu 6 ani mai mic, era debutant, dublura a partenerului ei, Gabriel Danciulescu. Titularul s-a imbolnavit, iar tanarul actor a avut sansa de a juca intr-un rol principal imediat dupa absolvire, dar si de a a imparti scena cu o diva de calibrul lui Carmen Stanescu al carei admirator era (in secret). Cred ca i-am parut foarte nerusinata… La o repetitie, l-am vazut mancand o chifla cu sunca. Eu sunt groaznic de mancacioasa, asa ca m-am gandit ca mor daca nu-i cer din sandvisul ala. Asta i-a placut la nebunie pentru ca Damian e aproape exagerat de darnic, ii place sa faca o bucurie daca poate.

De atunci nu s-au mai despartit si dupa trei ani s-au casatorit civil. Cativa ani mai tarziu, s-au legat si in fata lui Dumnezeu, la Manastirea Sinaia, in cadrul unei ceremonii discrete. Diferenta de varsta dintre ei nu a contat niciodata. Si acum, el imi da de mancare. Are grija de mine de parca el ar fi mai mare! Uneori, cand ne contrazicem, mai zic: tu nu uita, eu sunt mai in varsta! Ei, raspunde el, ai varsta, dar nu ai mintea!. Zilele trecute, zicea prin bucatarie: Doamne, n-am avut copii, in schimb mi-ai dat un copil idiot de 80 de ani! Iti dai seama ca am murit de ras!. Cateva sarcini toxice au afectat-o sever pe Carmen Stanescu si asa se face ca, desi sunt atat de iubitori, nu au avut parte de copii. Dar au compensat printr-un sir nesfarsit de fini.

Damian ii cumpara toate carpele Am admiratori peste tot prin lume. Sunt oameni care, atunci cand vin in tara, dau fuga la teatru sa vada ce mai e nou la National. De fiecare data imi trimit flori la cabina, am ajuns sa-i stiu pe unii dintre ei. Damian n-a fost niciodata gelos pe hoarda asta de admiratori internationali? Avea incredere. Am fost foarte taioasa de cate ori mi s-au facut propuneri care nu erau la locul lor. Nici nu stau la discutii! E adevarat ca ma asteptau crai pe la usi, pe la feresti… Insa asta a fost inainte de a-l cunoaste pe Damian. Era unul, batran, care mi-a oferit cocosei de aur. S-au imprastiat pe strada cand l-am pocnit peste mana.

N-am iubit banii si i-am detestat pe cei care faceau parada de averea lor. Poate n-a iubit banii, dar rochiile, bijuteriile, blanurile si palariile extravagante? Pe toate mi le ia Damian sau mi le trimit prietenii de prin strainatate. Avem multi prieteni prin Franta, Italia, Austria, pe care ii vizitam in fiecare vara. Iar Damian vine incantat cu cate o rochie noua, uneori…

Da-o-ncolo, zic, iar carpe… Pune-o in dulap, ii mai zic, si ma gandesc deja cui s-o dau si pe asta. Ca am la carpe… In privinta darniciei are dreptate, fiindca de pe urma ei traiesc o puzderie de saraci, un azil intreg de batrani, o femeie de serviciu aciuata pe langa casa lor. Intr-o zi, a venit Damian acasa si a inceput sa-si caute niste camasi frumoase, cu dungi, primite din Italia. Pai, le-am dat pe toate, i-am zis, ca-ti ramasesera mici… S-a infuriat, abia ii mai dadusem niste costume, si mi-a zis: Gata, de acum, cand plec de-acasa, te incui in bucatarie!. N-ai decat, m-am gandit eu, ca si din bucatarie am ceva de dat… Si m-a apucat un ras….

Secretul ei E usor sa descoperi ca de fapt motorul care o tine vesnic tanara e iubirea. Il iubeste pe Damian, teatrul, isi adora rolurile, prietenii, finii, animalele de plus, ii iubeste pe batranii de la azilul din colt. Iubeste prajiturile, soarele, plimbarile prin Europa cu masina. Si-a idolatrizat parintii si a scris Destainuiri, o carte despre viata ei, in memoria lor. Vorbeste inca de casuta din aleea inflorita ca si cum ar fi gata sa se intoarca in orice clipa acolo. Si, mai presus de toate, isi iubeste viata, exact asa cum a fost, fara sa schimbe nimic, fara sa regrete vreun gest. La 81 de ani, Carmen Stanescu stie sa dea definitia unei vieti perfecte.

Intr-un vis m-am vazut infasurata in fum negru si bunicile mele din cealalta lume radeau ca nebunele.

Relatia ei speciala cu Mihai Berechet, la moartea caruia a suferit cumplit, a facut-o sa realizeze ca are calitati paranormale. Nu am luat niciodata prea mult in seama semnele astea si nici n-am vorbit despre ele, ca sa nu rada lumea de mine. Dar nu stiu ce sa mai zic… Si mama ei avea premonitii legate de membri ai familiei.

Ea si-a pierdut cunostinta intr-o zi, lesinand in bratele fiicei ei. Dupa ce si-a revenit si spaima le-a trecut, au aflat ca exact in clipa aceea murise bunicul lui Carmen, tatal mamei ei. Darul s-a transferat si la fiica. Intr-un vis m-am vazut infasurata in fum negru si bunicile mele din cealalta lume radeau ca nebunele si spalau rufe intr-o albie. Am stiut ca voi fi in doliu. In acea saptamana a murit tata. La fel a fost si cu Mihai Berechet, numai ca fumul negru venea de foarte departe. Peste cateva zile a murit, in Franta, regizorul si prietenul meu, Mihai Berechet.