In partea de sus : „Acest lucru a fost facut in Los Angeles anul trecut, cu cateva luni inainte de anuntul Louis Vuitton. A fi producator si director de creatie sunt similare. Pot trece de la imbracaminte la tobe, de la cufera la melodii. In studioul meu de design, am o sectiune alocata muzicii, asa ca merg toata ziua inainte si inapoi.”
Stanga si dreapta : „Am vrut sa lucrez cu [artista american] Henry Taylor [ale carui picturi, dintre care una este prezentata aici, au fost brodate pe articole de imbracaminte si genti din prima colectie a lui Williams pentru Louis Vuitton]. Nu este pierdut pentru mine ca aceasta numire a fost data unui alt negru din America. Acest lucru este esential pentru noi, stii, dupa Virgil, fratele nostru care s-a intors in stele. Cred ca este important sa continuam sa spunem povesti interesante. Nu am o agenda — eu sunt agenda. Imi doresc ca nu numai oamenii care arata ca mine, ci si oamenii care nu seamana cu mine sa fie inspirati de acest moment. Si lucrul cu un artist ca Henry Taylor ajuta la a spune aceasta poveste.”
Stanga : „Aceasta a fost facuta la un spectacol Chanel in Africa anul trecut. [Williams a fost un ambasador al marcii din 2014 pana in 2022.] Am fost la Dakar, Senegal, si am avut o pereche proaspata de [Adidas] Samba. Cu ani in urma, l-am rugat pe Karl [Lagerfeld, directorul de creatie al Chanel de mult timp, care a murit in 2019] sa duca casa in Africa si mi-a spus ca vom ajunge la ea, dar a trecut inainte de a avea ocazia.”
Centru : „Fiul meu cel mare [Rocket, fotografiat aici cu Williams la Disney World in 2012] face batai. Noi [Pharrell si sotia sa, modelul si designerul de moda Helen Williams] avem si noi tripleti. Este o mana tripla. Noi spunem ca este frumos intens si intens frumos.”
Dreapta : „Am transformat o casa din Miami intr-un studio. Habar n-am [cand am configurat-o], dar au trecut cativa ani. Sunt groaznic cu cronologia: traiesc in momentul de fata, dar procesez lucrurile in viitor si ma pierd in trecut. In Miami, totul tine de vreme si umiditate. Mereu a fost foarte inspirat pentru mine. Este distractiv sa inregistrezi acolo pe apa, ceea ce suna ca un flex, dar chiar nu este.”
Stanga : „Cu aceasta numire la Vuitton, parca as fi un student perpetuu. Daca sunt regele a ceva, este regele a fi elev. Stiam ca vreau sa lucrez la Damier [modelul de tabla de sah semnatura al marcii]. Intotdeauna mi-a placut camo-ul pixelat, asa ca am facut-o cu Damier, ridicand-o la nivel, si asa am obtinut Damouflage [fotografie aici pe un model in timpul unei armaturi la inceputul acestui an]. Sa fii inconjurat de atat de multi oameni talentati este cel mai bun. Adica, sunt Berbec, asa ca intotdeauna am fost superimpulsiv. Dar fara resurse si oameni, as fi la fel ca orice alta persoana cu o idee grozava.”
Centru : „In copilarie, ascultam o multime de discuri pe care matusa mea le canta in casa ei. Parliament-Funkadelic avea cantece care mi-au facut mintea. De asemenea, cred ca [al saselea album de studio al lui Kraftwerk] „Trans-Europe Express” (1977) sa intamplat in acea perioada. Atlantis era ca acest cartier intr-un balon. Este locul in care muzica era totul si, cand au aparut anumite melodii, era ca si cum un muzical se petrecea chiar acolo in fata ta. Ai putea fie sa faci parte din ea, fie sa stai inapoi si sa privesti.”
Dreapta : „Aceasta poza a fost facuta la inceputul acestui an la Le Cafe V [o cafenea Louis Vuitton din Osaka]. Japonia este locul meu preferat. Pe cea de-a 50-a mea orbita, am avut o petrecere de nastere organizata de [directorul artistic Kenzo si producatorul hip-hop din Tokyo] Nigo. Unul dintre cele mai uimitoare daruri este prezenta lui in viata mea. In urma cu douazeci de ani, trebuia sa merg in Japonia sa inregistrez ceva, asa ca Nigo mi-a aranjat sa vin in studioul lui, care este practic un complex pe cinci etaje ale unei cladiri. Un etaj este un showroom, unul este un studio foto, altul este un studio de inregistrari si am spus: „Uau, tipul asta traieste ce are in capul lui”. Asta m-a schimbat. Eram atat de obisnuita sa ma laud pentru ca asta era lumea din care veneam. Si apoi l-am intalnit pe Nigo, care abia a spus nimic. Nu trebuia. Umilinta este in aerul Tokyo ca umiditatea din Virginia.”
Stanga : „Cred ca aceasta poza este de pe la 1976, deci cand aveam 3 ani. Sunt al treilea dintre cei opt copii – doua surori si cinci frati. Vreau sa spun ca „Razboiul stelelor” (1977) a aparut pe atunci. Imi amintesc ca eram inapoi in apartamentele Atlantis din Virginia Beach. Nu stiam ca viata este atat de grea pe cat era, pentru ca era distractiv pentru mine.”
Centru : „Desenul meu preferat cand eram copil a fost „Jabberjaw” (1976), iar trupa in care a cantat se numea Neptunes. Asa ca de aici a venit numele [duo-ului sau de compozitie si productie cu Chad Hugo].”
Dreapta : „Imi place sa ma uit la filme pentru a scapa. Dar amuzant este ca nu ti-as putea spune din ce. Filmul meu preferat este „Close Encounters of the Third Kind” (1977). Ma raportez la personajul lui Richard Dreyfuss si la extraterestru.”
