Ministerul Economiei a publicat noi un proiect de ordonanta de urgenta prin care propune modificarea Codului fiscal, pentru ca firmele care participa la la targuri si expozitii externe sau care isi fac publicitate in strainatate sa beneficieze de reducere a impozitului in functie de cheltuielile cu aceste actiuni de promovare la export.
Prin noul proiect de ordonanta de urgenta de modificare a Codului Fiscal, Ministerul Economiei vrea sa ofere scaderi de impozite firmelor care se promoveaza la export, in loc sa mai acorde unor societati bani de la stat prin actualul Program de Promovare a Exportului (PPE).
Noul proiect de OUG urmeaza sa modifice art. 25 din Codul Fiscal, privind impozitul pe profit, precum si articolul 56, care se refera la impozitul pe venitul microintreprinderilor.
Se propune astfel ca, in cazul firmelor care participa la actiuni de promovare la export, sa se scada din impozitul pe profit sau pe venitul microintreprinderii jumatate dintr-o serie de costuri aferente activitatilor respective:
Costul de participare la targuri si expozitii internationale, inclusiv cheltuieli privind transportul si cazarea a maxim doi participanti, cheltuielile privind transportul sau formalitatile vamale ale exponatelor, mostrelor si materialelor publicitare, cheltuielile privind inchirierea, elaborarea, construirea sau amenajarea spatiului expozitional, cheltuielile generale pe perioada de desfasurare a actiunilor promotionale, de reprezentare si de protocol, cheltuielile privind materialele publicitare de prezentare si promovare cu caracter economic general;
Pentru a putea intra in vigoare, aceste modificari au nevoie sa fie aprobate de Guvern si publicate in Monitorul Oficial. Pana atunci, cei interesati au 10 zile la dispozitie sa trimita observatii si propuneri la acest proiect de OUG, pe adresa de e-mail: [email protected] .
Ministerul Economiei spune ca vrea sa instituie aceste facilitati fiscale in locul subventiilor de la bugetul de stat acordate unor firme prin Programul de Promovare a Exportului in conditiile in care cheltuielile cu acest program ,,au crescut de aproape 3 ori din 2015 pana in 2019, de la 25 de milioane de lei la 71 de milioane de lei”.
In urma unor verificari ale Corpului de control al Ministerului Economiei, institutia reclama si alte aspecte legate de actualul Program de Promovare a Exportului, pe care vrea sa-l inlocuiasca cu aceste facilitati fiscale:
,,Intre anii 2015-2019, numarul mediu anual de beneficiari PPE participanti la targuri a fost de 395. In acelasi timp, numarul mediu anual de beneficiari participanti la misiuni economice a fost de 67, dintre care aproximativ 50% au fost simultan si participanti la diverse targuri.
Suma medie per beneficiar participant la targuri a crescut de la 63.000 RON in 2015 la 118.000 RON in 2019. Cu toate acestea, pentru beneficiarii ,,noi” (care nu au mai fost beneficiat de finantare si anii anteriori), suma medie a fost de 89.000 RON, in timp ce pentru firmele care au fost finantate si in fiecare dintre anii 2015-2018, suma medie finantata in 2019 a fost de 145.000 RON.
In 2019, peste jumatate din beneficiari au fost finantati si in anul precedent, iar aproximativ 21% dintre ei au avut legaturi prin intermediul asociatilor/administratorilor comuni cu alte societati beneficiare din acelasi an si din anii precedenti. Totodata, numarul de firme ,,noi” a fost sub 35%, insa dintre acestea aproximativ un sfert au avut acelasi tip de legaturi cu alte societati beneficiare din acelasi an si din anii precedenti.
Costul cu comisioanele intermediarilor care intermediaza participarea la targuri/misiuni a crescut de aproape 4 ori, de la un cost total de 1.950.000 RON in 2015 la 7.650.000 RON in 2019.
Raportat la numarul total al exportatorilor Romaniei in fiecare dintre anii 2015-2019, numarul beneficiarilor PPE reprezinta in medie aproximativ 3%.
Peste 75% din exporturile Romaniei sunt reprezentate de 500 de exportatori. Dintre acestia, intre 2015-2019, au beneficiat de sustinere PPE in medie doar 8, iar activitatea acestora de promovare, participare la targuri si export nu a depins de finantarea PPE.
In realitate, aproape 50% din beneficiarii PPE nu se regasesc printre exportatorii Romaniei. Daca in 2015 aproximativ 170 din beneficiari nu se regaseau printre exportatorii Romaniei, in anul 2019 aceasta cifra a crescut la aproximativ 230.
Participarea la targurile internationale este intermediata de firme contractate in urma unor proceduri de achizitii accelerate.
Numarul intermediarilor a ramas formal 11 intre 2015-2019. In realitate, insa, peste jumatate au legaturi intre ei in diferite combinatii.
Peste doua treimi din totalul evenimentelor din 2019 au fost intermediate de 4 firme, iar 3 dintre acestea au legatura intre ele prin fosti asociati. A 4-a este detinuta de un fost vicepresedinte ANEIR participant la lucrarile Consiliului de Export. O a 5-a firma intermediara notabila apartine unui fost consilier al ministrului din perioada incipienta a PPE.
Situatia este similara si in anii precedenti. Cu un singur cumparator (statul) si un numar extrem de redus de intermediari, avand legaturi prin intermediul asociatilor comuni, concurenta este extrem de restransa: la peste 2/3 din procedurile de achizitii s-a depus o singura oferta. Comisionul intermediarilor fiind platit la valoarea contractului, stimulentele nu sunt in sensul scaderii costurilor si negocierii eficiente cu targurile straine.
Participarea la targurile internationale este intermediata de firme contractate in urma unor proceduri de achizitii accelerate.
Numarul intermediarilor a ramas formal 11 intre 2015-2019. In realitate, insa, peste jumatate au legaturi intre ei in diferite combinatii.
Peste doua treimi din totalul evenimentelor din 2019 au fost intermediate de 4 firme, iar 3 dintre acestea au legatura intre ele prin fosti asociati. A 4-a este detinuta de un fost vicepresedinte ANEIR participant la lucrarile Consiliului de Export. O a 5-a firma intermediara notabila apartine unui fost consilier al ministrului din perioada incipienta a PPE.
Situatia este similara si in anii precedenti. Cu un singur cumparator (statul) si un numar extrem de redus de intermediari, avand legaturi prin intermediul asociatilor comuni, concurenta este extrem de restransa: la peste 2/3 din procedurile de achizitii s-a depus o singura oferta. Comisionul intermediarilor fiind platit la valoarea contractului, stimulentele nu sunt in sensul scaderii costurilor si negocierii eficiente cu targurile straine.
Problemele se reflecta si in litigiile in care este atras ministerul. Spre exemplu: executari silite ale ministerului de peste 1.000.000 RON de catre intermediari; 300.000 RON acordati fara respectarea normelor legale si nerecuperati; peste 2.000.000 RON nerecuperati pentru neexecutarea corespunzatoare a obligatiilor contractuale de catre intermediari; litigii pierdute, cu plata cheltuielilor de judecata”.
