Pentru persoanele care au suferit un atac de cord sau un accident vascular cerebral, s-a demonstrat ca administrarea zilnica a unei aspirine ajuta la prevenirea unui al doilea. Cu toate acestea, in ciuda costului scazut al aspirinei si a beneficiilor sale clare in astfel de scenarii, mai putin de jumatate dintre persoanele din intreaga lume care au suferit un atac de cord sau un accident vascular cerebral iau medicamentul.
Bolile cardiovasculare, inclusiv atacul de cord si accidentul vascular cerebral, reprezinta principala cauza de deces la nivel global. Studii multiple efectuate in anii 1970 si 1980 au stabilit ca terapia antiplacheta -; inclusiv aspirina -; poate reduce riscul unui al doilea eveniment cardiovascular, cum ar fi un al doilea atac de cord sau un accident vascular cerebral, cu aproximativ un sfert. De atunci, aspirina zilnica a fost recomandata in acest scop. Terapia zilnica cu aspirina este, in general, accesibila. In SUA, o aprovizionare lunara de aspirina pentru bebelusi (81 miligrame per doza) poate costa de la 2 la 8 USD, in functie de comerciant si de cantitatea achizitionata.
Supravietuitorii atacurilor de cord si accidentului vascular cerebral se confrunta adesea cu un risc mare de a avea evenimente ulterioare. De fapt, multi oameni mor din cauza atacurilor recurente. Aspirina ofera o optiune eficienta si relativ ieftina pentru a reduce probabilitatea unor evenimente suplimentare la persoanele cu boli cardiovasculare stabilite si, totusi, majoritatea oamenilor care ar putea beneficia de o aspirina zilnica nu o iau.”
Potrivit lui Yoo, noul studiu nu poate explica de ce aspirina este atat de subutilizata, dar probabil ca exista mai multe explicatii care se intersecteaza, inclusiv accesibilitatea variata la ingrijirea sanatatii in general, mesajele inconsecvente despre utilizarea medicamentului si faptul ca aspirina nu este intotdeauna disponibil fara prescriptie medicala, care necesita o reteta in unele tari.
In ciuda beneficiilor aspirinei, studiul a aratat ca in tarile cu venituri mici, doar 16,6% dintre persoanele eligibile -; cei care au suferit un prim atac de cord sau un accident vascular cerebral -; luati aspirina pentru a preveni un al doilea atac de cord sau un accident vascular cerebral. In tarile cu venituri medii-jos, acest numar a fost de 24,5%. Acesta a crescut la 51,1% pentru tarile cu venituri medii-superioare si la 65% in tarile cu venituri mari, inclusiv Statele Unite.
O multime de factori contribuie la riscul de atacuri de cord si accident vascular cerebral, cum ar fi fumatul, diabetul, alimentatia nesanatoasa, genetica, lipsa exercitiilor fizice, obezitatea si chiar poluarea aerului. Aspirina functioneaza ca un diluant al sangelui, impiedicand formarea cheagurilor de celule mici din sange numite trombocite. Aceste cheaguri pot bloca arterele si pot contribui la reducerea cantitatii de sange bogat in oxigen livrat catre organele vitale. Un astfel de blocaj poate provoca si alte complicatii, inclusiv un atac de cord sau un accident vascular cerebral.
Cercetatorii, inclusiv autorul principal David Flood, MD, profesor asistent in Divizia de Medicina Spitala de la Universitatea din Michigan, au analizat datele din sondaje de sanatate reprezentative la nivel national, care au fost efectuate in 51 de tari cu venituri mici, medii si mari. Sondajele au inclus intrebari despre istoricul medical al oamenilor de boli cardiovasculare si despre utilizarea aspirinei. Studiul a inclus 125.505 de indivizi, dintre care 10.590 au auto-raportat un istoric de boli cardiovasculare.
Un studiu anterior, care a fost realizat de un alt grup de cercetatori, studiul de cohorta Prospective Urban Rural Epidemiology, a fost publicat in 2011 si a constatat un consum la fel de scazut de aspirina. In ciuda eforturilor internationale de imbunatatire a accesului la medicamentele pentru boli cardiovasculare, inclusiv aspirina, din 2011 pana in 2023, aspirina ramane sever subutilizata. Yoo a spus ca aceasta lipsa de progres subliniaza nevoia urgenta de a continua dezvoltarea si implementarea interventiilor pentru promovarea consumului de aspirina.
„Ne-am putea astepta ca dupa 10 ani sa existe o utilizare mai raspandita a aspirinei, dar lucrurile nu s-au schimbat cu adevarat”, a spus Yoo. „Aceasta cercetare se ocupa de un proces de boala care afecteaza multi oameni, indiferent de locul in care locuiti. Trebuie sa ne amintim ca acest lucru ar putea aduce beneficii unui numar imens de oameni”.
Interventiile, potrivit lui Yoo, ar trebui sa aiba o abordare pe mai multe directii si ar trebui sa ia in considerare contextele in care sunt implementate. Astfel de abordari ar putea implica reutilizarea strategiilor la nivel de sistem desfasurate pentru a gestiona alte afectiuni cronice, cum ar fi HIV/SIDA.
„In special in tarile cu venituri medii inferioare, exista adesea o infrastructura buna pentru ingrijirea pacientilor care traiesc cu HIV sau alte boli endemice”, noteaza Yoo. „Ne putem gandi la restructurarea acesteia, astfel incat sa putem aborda si comorbiditatile infarctului de cord si accidentului vascular cerebral, cum ar fi bolile cardiovasculare, ca parte a acelor sisteme existente, in loc sa trebuiasca sa reinventam roata”.
Interventiile ar putea avea loc, de asemenea, acolo unde aspirina este usor disponibila, vizeaza farmaciile sau medicii primari pentru a face medicamentul mai accesibil pacientilor eligibili.
„Pentru a crea interventii, trebuie sa intelegem ce se intampla de fapt, ceea ce incercam sa stabilim in acest studiu”, a spus Yoo. „Atunci putem incepe sa ne gandim cum sa dezvoltam strategii pentru a creste utilizarea aspirinei bazata pe dovezi pentru a salva vieti.”