Anosmia si disgeuzia au inceput sa apara timid la unii pacienti care ulterior au fost pozitivi pentru COVID-19 pana cand Ministerul Sanatatii a incorporat aceste simptome in definitia unui caz suspect. De ce este important sa se consulte inainte de aparitia acestor manifestari.
Pierderea brusca a mirosului, insotita de gust (mirosul asigura 80% din gust) se manifesta ca o consecinta a intrarii SARS-CoV-2 prin caile nazale si intrarea in contact cu epiteliul olfactiv. Acesta este un strat format din trei tipuri de celule: celulele de sustinere, celulele bazale si celulele olfactive in sine. Acestea din urma sunt cunoscute ca „primul neuron” si sunt singurii neuroni gasiti in afara creierului. Primii neuroni au, la nivelul cililor dendritelor lor, un receptor, care este structura care ajunge sa fie deteriorata de coronavirus.
Aceasta inseamna ca mirosurile care intra prin nari (calea anterioara) impreuna cu aerul nu pot fi captate si nici cele care se desprind din bolusul alimentar (calea posterioara). Astfel, mirosurile, care sunt stimuli chimici, nu ajung la primul neuron care devine stimuli electrici si apoi transmit informatiile nervului olfactiv. Acest nerv este numit „primul nerv cranian” si intra in lobul anterior al creierului, intra in contact cu bulbul olfactiv si apoi trece prin tractul olfactiv pana ajunge la rinencefal. Acesta este locul exact in care sosesc mirosurile, care trec apoi catre o alta structura nervoasa numita zona entorinala, unde acel miros este descris, de exemplu, mirosul de pamant umed. Aceasta intreaga secventa arata ca mirosurile si gusturile sunt interpretate la nivelul sistemului nervos:nu mirosim, cu nasul, ci cu creierul .
La inceputul pandemiei, simptomele bolii coronavirus s-au concentrat pe febra, dureri musculare si dificultati de respiratie.
Cu rapoarte din alte tari si informatii colectate la nivel local, imaginea simptomelor este din ce in ce mai exacta, ceea ce faciliteaza diagnosticul unui caz probabil sau suspectat . Unul dintre aceste simptome este anosmia, pierderea brusca a mirosului in ultimele 72 de ore.
Primele rapoarte au venit din Italia, Iran si Germania in februarie anul acesta. Dar astazi, diferite societati si asociatii stiintifice observa un val de probleme neurologice grave, chiar si la tinerii care au avut o forma usoara de COVID-19.
Desi cele mai frecvente simptome neurologice la nivel mondial sunt anosmia si ageusia, s-a demonstrat ca, in unele cazuri, virusul isi poate continua calea, ranind nervul olfactiv si ajungand la sistemul nervos central. Imaginile clinice pot fi variate, cum ar fi meningita si encefalita, convulsiile, sindromul confuzional si coma. La persoanele care au deja tulburari cognitive, cum ar fi Alzheimer si boala Parkinson, virusul poate agrava starea.
Este important, deci, sa urmariti toate contactele unor cazuri usoare de COVID-19 pentru a le testa, daca sunt pozitive, sa le izolati. Departe de a face contactele incomode, este singura modalitate de a pune capat ciclului virusului: daca nu gaseste un loc de replicare, raspandirea acestuia este oprita.
