In ultimii 200 de ani, am lucrat impreuna si am reusit sa gasim metode si mai inovatoare de a pune capat vietii pe Pamant asa cum o cunoastem. Inventia prafului de pusca in sine a reprezentat o inovatie fara precedent in sacrificarea in masa – numarul mortilor unor razboaie a inlaturat bucati intregi din populatia noastra.
Globalizarea inrautateste lucrurile, nu le imbunatateste. S-ar putea crede ca, din cauza faptului ca lumea fiind la fel de conectata ca si astazi, bolile infectioase au mult mai putine sanse decat aveau in trecut. Este adevarat, de asemenea, intr-o masura, ca legatura noastra dezvolta cunostintele in diverse domenii, in special in medicina. Daca puteti obtine informatii despre o boala intr-o parte izolata a lumii, biologii din intreaga lume o pot studia si crea antidoturi impotriva acesteia. Problema este, insa, cand apare un focar cu adevarat grav – precum 2019-nCoV – , toate aceste beneficii ale retelelor globale functioneaza impotriva noastra. De cele mai multe ori, pur si simplu nu avem nicio modalitate de a detecta virusii, intrucat sunt aproape intotdeauna lucruri pe care nimeni nu le-a mai vazut. Asadar, acum, cu retele vaste, interconectate pentru transportul oamenilor din intreaga lume, dar nici o modalitate de a spune daca sunt infectati, focarele pot ajunge mult mai departe si pot dezvolta apararea inainte de a le putea detecta. De exemplu, gripa aviara a fost o tulpina mai puternica, necunoscuta anterior a unui virus, gasita doar la pasari si este probabil o boala antica care nu a fost o amenintare pana la momentul respectiv.
Pandemiile au ucis mult mai multi oameni decat orice altceva. Motivul pentru care nu consideram pandemiile o amenintare suficient de grava se datoreaza faptului ca acum credem ca suntem mai imuni la ele sau ca nu mor la fel de multi oameni ca la bombele nucleare, de exemplu. Desi este adevarat ca progresele recente in detectarea si tratarea agentilor patogeni ne-au facut mai buni in combaterea lor, exista si acum multe altele, inclusiv soiuri care nu au mai infectat niciodata oamenii. Pentru numarul deceselor, decesele cauzate de pandemii depasesc orice alt eveniment catastrofal din istorie printr-o lovitura lunga. Nici nu trebuie sa cauti in trecut; in prezent ne aflam in mijlocul catorva pandemii grave. Virusul SIDA a ucis in jur de 40 de milioane de oameni pana acum. Gripa cauzeaza aproximativ 80.000 – 100.000 de decese anuale numai in Statele Unite, ceea ce reprezinta doar o fractiune din numarul global de decese de 650.000.
Fiecare pandemie noua necesita pornirea de la zero. Mai multe tari – inclusiv S.U.A. – au impus proceduri obligatorii de carantina pe aeroporturile lor mari. Tarile din intreaga lume au impus, de asemenea, alerte de sanatate pentru situatii de urgenta pentru a mentine departe virusul 2019-nCoV, desi cazurile incep sa creasca pana la ora actuala. China, pare sa fie in modul de blocare, deoarece peste 3.000 de persoane au murit si 80.000 au fost infectate de coronavirus. De ce de fiecare data suntem nepregatiti pentru o pandemie? Este simplu, tehnologia noastra medicala inca nu este suficient de avansata pentru a detecta si a gasi remedii pentru noi focare. Cunostintele medicale anterioare nu se aplica tulpinilor noi, care necesita o noua evaluare si un nou diagnostic. Asta pierde si timp pretios. In majoritatea celor mai grave pandemii din istorie, majoritatea deceselor au avut loc in primele zile, inainte ca oamenii sa poata gasi modalitati de a-l combate.
Pandemiile devin din ce in ce mai puternice (intr-un ritm infricosator). Daca ati citit despre unele dintre cele mai grave focare din ultimele timpuri – inclusiv coronavirus – cele mai multe detalii par sa fie cele neplacute. Ia Ebola. Majoritatea oamenilor au fost ingroziti de costumele si de povestile unor profesionisti din domeniul medical care au murit din cauza infectiei in timp ce ii tratau pe localnici. Este o imagine sfasietoare. De fiecare data cand studiem un nou focar de Ebola – asa cum este inca in prezent- se dovedeste a fi o versiune mai puternica a unei tulpini gasite anterior. Asta inseamna ca virusii se imbunatatesc rapid pentru a nu muri, precum si evolueaza mai repede decat se astepta oricine. Chiar si focarul actual de coronavirus se datoreaza unei tulpini care nu poate afecta in mod inerent oamenii, dar s-au modificat pentru a putea face acest lucru. De asemenea, este mai puternic si mai violent decat orice tulpina gasita inainte, motiv pentru care este in criza atat de mare China.
Vaccinurile pot face virusii sa fie mai mortali decat inainte. Vaccinurile au o pondere corecta de critici, dar cu totii putem fi de acord ca au reusit sa eradice unele dintre cele mai grave boli cu care a fost afectata omenirea de mii de ani. Stiintific vorbind, insa, vaccinurile vin cu un efect secundar. Potrivit unui studiu, vaccinurile produc virusi – in special cei mortali. Are sens din punct de vedere biologic, deoarece vaccinurile utilizate la pasarile de curte si alte animale de companie pot intari unele boli, care ar putea apoi sa se dezvolte in asa fel incat sa afecteze oamenii si sa faca ravagii.
Apar numeroase virusuri noi. Se stie ca schimbarile climatice afecteaza agentii patogeni. Desigur, nu exista nicio indoiala ca temperaturile mai calde le-ar face sa se raspandeasca in mai multe tari decat pana acum, desi acest lucru ar putea fi stabilit cu usurinta daca guvernele lucreaza impreuna. O relatie mai presanta intre schimbarile climatice si un eveniment de extinctie legat de virus se afla undeva pe partea de sus a hartii mondiale. Se crede ca permafrostul in toata zona arctica – in special in Siberia – gazduieste o serie de boli latente si periculoase. Multi oameni de stiinta sunt de parere ca destul de multe dintre tulpinile noastre recente de virusi – cum ar fi Ebola – provin din permafrostul care s-a topit deja.
Microbii sunt misteriosi si imposibil de studiat. Daca va intrebati care este cel mai dominant tip de viata de pe pamant, probabil credeti ca sunt oamenii sau mamiferele. Daca te uiti la numere sau intrebi un biolog, totusi, ti-ai da seama ca nicio alta creatura nu se compara cu microbii la numar, diversitate, tipuri de habitat in care traiesc etc. Veti gasi microbi care traiesc oriunde va puteti imagina; de la cele mai mari adancimi ale oceanului pana la spatiul exterior. Desi nu exista nicio indoiala ca au facut-o singuri, diversitatea lor ii face dificil de studiat si de contracarat. Pur si simplu nu avem idee cate tipuri de microbi exista pe Pamant. Au gasit recent un tip de bacterii in intestinul uman pe care oamenii de stiinta nu il vazusera niciodata. Era atat de strain, incat trebuiau sa-si faca o intreaga ramura de viata pentru el, care trebuie sa se separe de a noastra in primii ani de evolutie. Este doar unul dintre exemplele mai multor moduri in care nu – si niciodata nu le vom intelege – pe deplin lumea extraterestra a microbilor, care este cruciala pentru combaterea unor pandemii grave, care ameninta civilizatia.