Categories
Diverse

Bogdan Ionita traieste in mijlocul pasiunii lui

Daca te plimbi dinspre Piata Romana spre Piata Victoriei, pe partea dreapta, imediat ce-ai trecut de casa memoriala a pictorului Gheorghe Petrascu vezi o alta superba cladire de-altadata. Parfumul de epoca se simte inca pe canicula care aproape ca-ti taie rasuflarea si pe care n-ar suporta-o, probabil, decat cactusii.

Casa cu parfum de cactus Ei bine da, esplanada acestei case, din Bulevardul Lascar Catargiu nr. 10, este imbracata in cactusi. Mici, mari, obisnuiti, rari, tineri, batrani si, cu siguranta, foarte, foarte multi. “Taticul” cactusilor, Bogdan Ionita, ii importa, ii transporta, ii gazduieste, ii ingrijeste, ii vinde. Dar, mai presus de tot, ii iubeste. “Ideea afacerii cu cactusi a pornit de la o pasiune. Si pasiunea de la o intamplare. Acum catva timp am lucrat in Italia, la o firma al carei obiect de activitate il reprezenta amenajarea gradinilor. Aveau nevoie de un sofer care sa transporte cactusi din Insulele Canare, Tenerife si din alte tari ale Africii, unde cresc aceste plante. Asa a inceput totul. In ultimii cinci ani am lucrat numai in domeniul cactusilor. M-am documentat, i-am adus in Romania si astfel am inceput acest business cu ei. Pentru ca-i iau direct de la prima sursa, cactusii mei sunt mult mai ieftini decat “la concurenta”. De exemplu, un exemplar mai deosebit, care exista pe piata specifica cu 13 milioane, la mine costa 3 milioane. Expozitia cu vanzare am deschis-o in aceasta vara si are mare succes. Oamenii intra in curte sa vada ce-i cu atatia cactusi. Unii pur si simplu din curiozitate, altii sunt colectionari cu state vechi”, povesteste Bogdan despre “copiii” lui.

Ai grija de ei? Ii ai o viata! Ochii albastri devin si mai luminosi cand vorbeste despre plantele de care s-a inconjurat. Cunoaste cam tot ce se poate sti despre ele. De la “instructiuni de folosinta” – citeste cum sa-i ingrijesti, sa-i feresti de boli, adica sa-i ai o viata-ntreaga – pana la denumirile latinesti, ciudatenii si mituri care circula in legatura cu ei… Nu-i deranjeaza vecinatatea altor plante si nici nu-si “sufoca” tovarasii verzulii… Vrei sa ai in casa un cactus? Trebuie sa stii ca nu “te-ai bagat la stapan”. In sensul ca nu e deloc pretentios. Are nevoie de foarte multa lumina, iar atunci cand il uzi, fa-o din abundenta, ineaca-l aproape. Apoi lasa-l sa sufere de sete pana se usuca pamantul: pana la urmatoarea stropire pot trece 10 zile, pentru un exemplar mai mic, si cateva saptamani pentru un specimen mai “vanjos”. Daca-l uzi mai des decat e cazul, risti sa-i putrezeasca radacina si sa-l pierzi… Apropo de pamant, acesta trebuie sa fie foarte drenant si sa aiba in compozitie pietricele si tuf vulcanic. De doua ori pe an, solului in care creste cactusul i se administreaza un ingrasamant pe baza de fosfor. Cat despre boli, in afara de paraziti si ciuperci – dar sunt cazuri rare si se rezolva rapid – nu te bat la cap cu problemele lor de sanatate. “Cactusii sunt ca si camilele: nu le trebuie, ca sa supravietuiasca, decat mult soare si rezerve de apa”, zambeste Bogdan.

Supremul gest de generozitate E de necrezut cate surprize placute iti rezerva cactusii. Cat sunt de generosi si cat de putin cer in schimb! Bogdan spune ca primavara, cand infloresc, sunt o adevarata feerie de culori. Florile de cactus apar o data pe an si sunt rosii, albe, mov, portocalii, galbene, roz… Exista si specii, precum agavele, care infloresc o singura data, prima si ultima data, la 60 de ani. Apoi mor. Darul lor, unic si irepetabil, este o superba floare portocaliu aprins. Poate de la ele s-au inspirat realizatorii celebrului film cu Walter Matthau, Ingrid Bergman si Goldie Hawn, “Floarea de cactus”… “Desi nu-nfloresc pe nepusa masa, au boboci care cresc pana dau in floare, tot ma surprind. In sensul ca seara adorm cu ochii pe un cactus care nu dadea semne sa infloreasca si dimineata ma trezesc uitandu-ma la o floare enorma, fabuloasa… Florile se transforma apoi in fructe. Unele n-au un miros placut, dar altele, ca acelea din specia Opuntia Indica, se mananca, au gust de pepene galben”. Bogdan Ionita n-a mancat niciodata fructe de cactus – ar fi culmea sa-si “devoreze” copiii! -, dar stie ca, in generozitatea lor, aceste plante isi ofera neconditionat “trupul” pentru diferite intrebuintari pe care le nascoceste mintea omeneasca. Bunaoara, exista restaurante unde se gatesc mancaruri (salate, omlete, preparate la gratar, gemuri etc.) pe baza de cactusi. Faimoasa tarie mexicana tequila se face tot din cactus. Sucul extras din diverse specii de cactusi e un excelent inlocuitor al zaharului, iar in unele regiuni din Africa e folosit la combaterea… tantarilor. In alte zone de pe glob, extractele sunt utilizate, dupa caz, la apretarea rufelor, fabricarea gumei de mestecat, a mortarului. Altii ii intrebuinteaza drept hrana pentru animale. Carcasele fosilizate ale unor specii mai mari sunt excelente ca materiale de constructii – mai ales in America de Sud. Specia Opuntia Soehrensii se cultiva, in Canare, pentru obtinerea colorantilor. In Chile exista un instrument muzical realizat din tulpina de cactus fosilizata – rainstick -, un fel de fluier cu care localnicii invoca ploaia. Dar cea mai frecventa utilizare a cactusului este in domeniul farmaceuticii si al frumusetii. Cine n-a folosit cosmetice sau unguente cu extract de aloe? Da, aloe, pentru cine nu stia, e o specie de cactus…

Ii vinzi, nu-i vinzi, e musai sa-ti placa! …Ca yucca ori coroana lui Iisus (Euphorbia Milii). Si ca multe alte plante, pe care Bogdan le stie drept cactusi, dar un necunoscator le-ar confunda cu usurinta cu alt gen de plante, cu mici fructe crescute direct din pamant sau chiar cu niste pietre… Din 25.000 de specii cu hibrizi, Bogdan are multe in ingrijire si la vanzare. A lucrat cu numerosi colectionari de cactusi, care aveau sute de mii de plante. Cu timpul, realizand ca exemplarele rare au cea mai mare cautare, pasionatii fiind dispusi sa ofere o mica avere pentru a intra in posesia unui “individ tepos”, a adus pe comanda orice specie i s-a cerut. In gradina lui Bogdan sunt cactusi de la 50.000 pana la 38 de milioane de lei vechi. E imposibil sa nu te indragostesti macar de una dintre plante. Exista si o mica expozitie fara vanzare, din colectia sa personala. Desi lumea intreaba de pret si de denumire – iti iau ochii, sunt mici bijuterii ale naturii -, Bogdan nu da explicatii decat in ceea ce priveste denumirea in limba latina: Haworthia Pygmaea, Astrophitum Myriostigma Quadricostatus, Lithos sp., Lophophora… Cu amanuntul important ca nu sunt de vanzare. “N-am vreun preferat. Imi plac absolut toti! Nu-ti plac, nu-i poti vinde! Pe cei pe care vrei sa-i vinzi”, concluzioneaza negustorul de plante exotice. Bogdan Ionita traieste in mijlocul pasiunii luiCati dintre noi se pot lauda ca fac exact ceea ce le place? Ca pasiunea s-a transformat in afacere? Ca traiesc alaturi de obiectele pasiunii? Bogdan Ionita nu se lauda cu nimic. El chiar traieste in mijlocul pasiunii lui, chiar daca pasiunea are… tepi