Ce este sincopa si care sunt cauzele care o pot declansa?

Sursa foto: Shutterstock 

Sincopa este un simptom frecvent intalnit, la baza careia pot sta o varietate de cauze. In unele cazuri, explicatia este una inofensiva. In altele insa, poate fi vorba de o afectiune ce nu ar trebui ignorata. Continua sa citesti pentru a afla mai multe de sincopa si cauzele sale!

Ce este sincopa?

Sincopa este un termen medical folosit pentru a descrie pierderea temporara a starii de constienta, in general ca urmare a scaderii bruste a fluxului de sange catre creier. Cu alte cuvinte, atunci cand vorbim despre ce este sincopa ne referim de fapt la lesin. Desi poate fi infricosatoare atat pentru persoana in cauza, cat si pentru cei din jur, majoritatea episoadelor de sincopa nu sunt periculoase.[1][2]

Cauzele sincopei

Sincopa poate avea o multitudine de cauze. Sincopa vasovagala, cel mai comun tip de sincopa, apare atunci cand tensiunea arteriala scade, afectand circulatia sangvina la nivelul creierului. Anxietatea, frica, durerea, stresul emotional intens, foamea, deshidratarea, consumul de alcool sau droguri – toate reprezinte posibile cauze ale sincopei.[1][4]

Hipotensiunea posturala sau ortostatica este un alt factor ce poate duce la declansarea unei sincope. Acest termen este folosit pentru a descrie scaderea brusca a tensiunii arteriale la ridicarea in picioare dintr-o pozitie culcata sau in sezut.[4]

Cauzele care pot declansa sincopa mai includ:

• bolile cardiovasculare (ex: blocul cardiac, problemele la nivelul nodului sinusal, cardiomiopatia, aritmiile, anomaliile valvulare si alte probleme structurale ale inimii); in astfel de cazuri, vorbim despre sincopa cardiaca;
• disautonomia acuta sau subacuta;
• insuficienta cronica autonoma postganglionara/ preganglionara;
• diabetul;
• malnutritia;
• amiloidoza;
• hiperventilatia.[1][4]

Identificarea cauzei exacte a sincopei poate implica examinarea clinica, masurarea tensiunii arteriale si monitorizarea cardiovasculara, precum si evaluarea  sanatatii sistemului cardiovascular, a celui sau a celui nervos. Medicul este cel care decide ce teste si investigatii sunt necesare, in functie si de cauza suspectata. De exemplu, in cazul sincopei cardiace, electrocardiograma poate ajuta la detectarea unei eventuale tulburari de cardiac ce declanseaza sincopa. Daca se suspecteaza existenta unei afectiuni valvulare ori a cardiomiopatiei, se pot recomanda investigatii precum ecocardiografia, un test minim invaziv ce foloseste ultrasunete, sau coronarografia, o procedura minim invaziva de cardiologie interventionala.[1][3][4]

Factori de risc pentru sincopa

Episoadele de lesin pot afecta orice persoana, indiferent de varsta sau sex, dar sunt mai frecvente in randul adultilor in varsta, in cazul carora si riscul de spitalizare si deces in urma unei sincope cardiace este mai ridicat.

Factori de risc pentru sincopa cardiaca sunt considerati, printre altii:

• varsta peste 60 de ani;
• sexul masculin;
• boala cardiaca ischemica;
• aritmii anterioare sau functie ventriculara redusa;
• palpitatiile;
• istoricul familial de afectiuni ereditare sau moarte subita cardiaca prematura;
• prezenta bolilor cardiace congenitale.[3]

Cum sa recunosti semnele unei sincopa iminente?

Sincopa este adesea precedata de anumite simptome care, daca sunt identificate in timp, pot permite persoanei sa se aseze sau sa se intinda undeva, prevenind astfel ranile care pot rezulta din caderea cauzata de pierderea constientei. Simptomele premergatoare includ frecvent senzatia de ameteala, greata, vederea neclara sau care se intuneca, pielea rece si umeda.[2]

Este important de subliniat ca aceste simptome nu sunt specifice doar pentru sincopa si pot indica si alte afectiuni. Pentru stabilirea cauzei exacte, este necesar un consult de specialitate. 

Este indicat sa consulti un medic daca ai episoade frecvente de sincopa, mai ales daca este insotita de alte simptome. Medicul va efectua un examen fizic si iti va recomanda teste suplimentare pentru a determina cauza sincopei si a putea stabili, daca este cazul, un plan de tratament corect. 

Disclaimer: Informatiile prezentate in acest articol nu reprezinta un substitut pentru vizita la medic. Daca te confrunti cu simptome ingrijoratoare, indiferent de natura acestora, adreseaza-te unui specialist pentru a beneficia de un diagnostic corect si un plan de tratament adecvat!

Bibliografie: