Categories
Diverse

Deseurile din viata noastra

Deseurile din viata noastraActivitatile pe care le desfasuram, acasa sau la serviciu, presupun n final si o acumulare de material nefolositor. Cum bine stim, acesta trebuie depozitat n locuri special amenajate, denumite tomberoane sau ghene. Evolutia societatii a facut ca vechile gunoaie, att de nedorite si de oropsite, sa fie tratate cu mai mult respect! (si asta nu pentru ca ne-ar fi mai dragi, ci pentru ca ne pasa mai mult de sanatatea noastra si a mediului). nsasi titulatura lor a evoluat, iar n limbajul oficial se vorbeste despre deseuri, reciclare si echipamente performante de strngere si depozitare a tuturor materialelor si reziduurilor. Iar noi producem n continuare. gunoaie, pardon, deseuri!
Daca facem mncare, adunam resturile inutile de la legume, fructe, carne si le ducem la pubela. Daca facem curat n spatiul de locuit, strngem tot felul de mizerii, ambalaje, praf, care trebuie stocate imediat, pentru ca altfel ne-ar scoate gunoiul afara din casa. La serviciu, indiferent cat de atenti am fi, se aduna inerent tot felul de lucruri improprii utilizarii: hrtie inutila, plastice, resturi de materiale, n functie de profilul de activitate. Cosurile sunt pline ochi, iar dupa program, cnd se face curatenie, acestea trebuie golite, deci avem nevoie urgent de un tomberon!
Daca nsa ne desfasuram activitatea ntr-o fabrica (ntreprindere) producatoare de poluare (fum, apa reziduala, emisii de substante toxice, zgomot), problemele managerilor (si nu doar ale) se complica. Ei au de gestionat, pe lnga activitatile curente, problema depozitarii deseurilor la standardele cerute. Situatia este mai critica daca tehnologiile folosite sunt vechi si perimate. Exista norme care stabilesc n mod concret cum si unde trebuie depozitate corect toate tipurile de deseuri, unele dintre acestea refolosibile. Dar oare toti agentii economici sunt atenti la aceasta problema? Dati-mi voie sa spun ca nu.
Mai ieri treceam pe lnga o fabrica de confectii si chiar la ctiva metri de ea era amplasat un singur tomberon, ticsit de resturi de materiale textile, din care se aproviziona cu nesat un om necajit, bucuros ca, printre altele, gasise o bucata ntreaga de material. Asta-i civilizatie? Managerul era, cu siguranta, mai interesat de profit dect de faptul ca atunci cnd iese de la birou, chiar n fata cladirii, vede un tomberon plin pna la refuz si mult pe lnga, cu bucati si fsii de materiale ramase de la lucrul angajatilor sai. Lasnd la o parte cazurile particulare, n general lucrurile au mai evoluat si exista firme care au chiar un sistem modern si avansat de colectare a deseurilor.
De asemenea, sunt situatii n care unele industrii, altadata mari producatoare de poluare, au investit n retehnologizarea echipamentelor de reciclare a deseurilor. Chiar si iin cazul iin care costurile achizitionarii acestora este mare, pe termen lung investitia merita cu prisosinta. Ct despre pubele, tare bine ar fi daca s-ar ntmpla o minune si n loc de una multifunctionala, n care aruncam orice (de la plastice la resturi de mncare, de la sticle de parfum sau spray la haine vechi), ar aparea cel putin patru, cu urmatoarele destinatii: plastice, hrtie, sticla, diverse. Parca ne-am simti si noi mai europeni si mult mai aproape de lumea civilizata!