Noi nu facem politica. Noi chibitam

Categories DiversePosted on

Subprefectul de Gorj, Horatiu Gorun, proaspat instalat pe aceasta functie, s-a dezbracat de haina politicii si a stat deoparte ca la o partida de pescuit, vorbind despre politicieni ca despre un ocean populat cu tot felul de vietati marine. Tanara speranta, Gorun crede ca tinerii vor avea sansa lor in politica gorjeneasca, dar tot el mai crede ca pestele cel mic din politica va fi mereu inghitit de cel mare atunci cand cel din urma va incerca sa-i ia locul…

Am avut un subprefect vanator, iar acum avem un subprefect pescar…

„Sunt un pescar ca oricare alt om care se duce in Delta, iar daca te duci in Delta, adevarul e ca prinzi peste si daca nu stii sa pescuiesti. Dar mie imi place”.

De unde pana unde pasiunea asta?

„Dumnezeul sa-l odihneasca pe Bunoiu, fostul director. Am mers cu el in tabara la Sulina, cand eram in clasa a XI-a, ca elev, si el fiind un tip mai spartan, programul de tabara era foarte misto. Adica, era o chestie pe de-o parte, pentru ca te trezeai dimineata, faceai inviorarea ca pe vremuri, iar la zece seara erai in camera, ca se dadea stingerea, la 11 la plaja, la unu la pescuit. Si, vrand-nevrand trebuia sa stai cu batul in balta, ca asta era ordinul iar program liber ales era doar de la opt la zece seara. Probabil ca de-acolo mi s-a tras microbul. Cert e ca de-atunci merg la Sulina din 1997 in fiecare an, cu o singura exceptie in anul in care am avut examenul de bacalaureat si admiterea la facultate. Mi-a placut foarte mult”.

Dar prinzi peste de fiecare data sau mai si cumperi?

„Cati prieteni am, mi-e si rusine sa vin cu ce prind. E evident ca baza este cumparatul. Sincer, cel mai mare peste pe care l-am prins, si n-are cum sa fie poveste pescareasca pentru ca pescarii isi dau seama, a fost un biban cat o palma. Asta a fost prins de mine. Intr-adevar, am fost langa oameni care au prins pesti adevarati. Eu personal atat am prins, dar imi place tare mult. E o chestie relaxanta, deconectanta”.

Si, inainte de a te casatori, cu pescuitul femeilor cum era?

„Nu stiu. Era bancul acela ca stateai cu undita in balta si cu o caramida langa, iar toata lumea intreba ce faci cu caramida. In general, am fost un tip statornic, si drept dovada sunt casatorit de cinci ani, merg pe sase, si am fost prieten cu sotia mea, inainte, inca vreo sase ani. Deci, e o relatie lunga, pentru ca eu sunt un tip statornic”.

Si inainte de perioada asta?

„Inainte de perioada asta aveam 15 ani, eram martan. Sunt insa bucuros ca am o fetita frumoasa si-mi seamana. Imi place sa ma distrez, imi place viata, dar partea asta a fost una dintre chestiile care nu m-a pasionat. Eu am fost multumit tot timpul de relatia pe care am avut-o cu sotia mea si de fetita mea minunata”.

V-ati cunoscut cumva la pescuit?

„Nu, ne-am cunoscut in liceu, noi am fost colegi de clasa”.

Ai cucerit-o intr-un mod deosebit?

„Mi-e greu sa-mi aduc aminte, imi amintesc ca la prima intalnire trebuia sa merg la un meci de fotbal Sportul-Otelu. Nu am ajuns la meci, ca am ramas la o prajitura in parc”.

Cel mai frumos cadou pe care i l-ai facut, ti-l mai amintesti?

„Nu stiu, dar stiu foarte bine cel mai frumos cadou pe care mi l-a facut ea mie. Fiica mea. Cel mai frumos cadou pe care i l-am facut. Nu stiu ca eu nu pot sa apreciez. Mie imi place sa fac cadouri nu neaparat materiale. Poate material nu valoreaza mult, dar sentimental pot valora mult. Imi place foarte mult sa-i ofer flori. Asta, cred ca ea poate sa spuna cel mai bine”.

Treaca-mearga, dar daca ai avea de ales intre o femeie si o partida de pescuit, ce ai alege?

„O partida de pescuit este foarte deconectanta”.

Sa inteleg ca sa stai cu femeia este stresant?

„O partida de pescuit e modalitatea mea de relaxare”.

Revenind la pescuit, stii sa si gatesti mancaruri specifice?

„Stiu sa fac bors pescaresc, sa fac si plachie si mai stiu sa fac chiftelute de peste. Le-am invatat acolo, in Sulina, unde am foarte multi prieteni localnici. Acolo, oamenii sunt extraordinar de primitori si prietenosi”.

Si la noi nu sunt?

„Am rezerve asupra prieteniei neconditionate a oamenilor de aici. Acolo, oamenii aia se apropie de tine, poate si prin prisma faptului ca sunt izolati, si nu urmaresc neaparat un avantaj material”.

Dar in politica e la fel ca la pescuit?

„Eu raman la parerea ca noi nu facem politica. Noi chibitam. In Romania, vorbim despre o clasa politica cu ghilimele, pentru ca asa ne place noua sa o catalogam. O clasa politica presupune si niste valori intrinseci, ori, in ultima vreme, politica ne-a demonstrat ca nu avem aceasta posibilitate de a selecta din randul ei etaloane. Sunt cazuri multe, dar nu vreau sa dau exemple. Oricum, se stiu, se vad si e plin ecranul de ei si ziarele. Pe de alta parte, in politica si pierzi si castigi. Poate fi asemanata cu o partida de pescuit pentru ca e posibil sa prinzi pestele cel mare, sau e posibil sa stai ani de zile cu batul in balta si sa nu prinzi decat guvizi”.

Depinde si de momeala?

„Cred ca depinde extraordinar iar de mult de stiinta pescarului. Locul conteaza multl politica este o chestiune unde, atunci cand intri, ar fi bine sa nu ai asteptari mari. Este locul unde trebuie sa ai foarte multa rabdare si trebuie sa cunosti tot felul de oameni. Daca nu esti un tip comunicativ si sa ai o mica experienta de viata, politica poate fi cel mai greu meci pe care il poate avea cineva vreodata. In permanenta, te poti astepta sa iei lectii dure”.

Sunt in politica pesti?

„Ca in orice ocean, exista si oameni abili, si nu toata lumea poate sa fie un lider. Cu certitudine, avem oameni politici puternici in Gorj care au si facut ceva in politica”.

Cum stam insa cu rechinii din politica gorjeana?

„Stam bine. Avem. Sunt destui. Totusi, rechinul nu poate fi vazut ca ceva rau, poate fi privit ca sanitarul oceanului. In general, in politica supravietuieste cel mai puternic”.

Adica, ceva de genul pestele cel mare il inghite pe cel mic?

„Clar, intotdeauna asta se intampla in orice partid. Daca o fi vreun pestisor, in cazul in care a deranjat si a facut valuri, este exclus”.

Tu esti un astfel de exemplu?

„Da, dar cred ca nu i-am priit la stomac. Vizavi de pestele mare care m-a papat pe mine, a fost o lupta pe care eu am pierdut-o, dar n-am pierdut razboiul. Am avut si avantajul varstei, dar si dezavantajul ca poate eram mult prea necopt pentru lupta respectiva. Pana la urma, astea sunt incercarile in politica si important este sa stii sa te ridici. Pe de o parte, acum ii sunt recunoscator ca mi-a dat o lectie din care am invatat multe”.

Un sut in fund, un pas inainte?

„Da. Singurul lucru care m-a durut cel mai mult a fost faptul ca am luat un sut in fund tocmai din locul unde muncisem trup si suflet timp de sapte ani. Asta m-a durat cumplit si mi-a luat ceva vreme sa-mi revin. Atunci a fost momentul in care m-am gandit daca sa mai fac politica sau sa renunt. Pana la urma, poate am luat decizia buna, poate am luat-o pe cea rea?! Nu stiu. Asta, timpul o va dovedi. La momentul meu am avut o cumpana vizavi de lucru acesta. Eu nu sunt un traseist care sa mearga in functie de cum e ciolanul. Dimpotriva, din zece ani de politica, opt i-am stat in opozitie”.

Ca tot ai adus vorba de traseisti, ce spui?

„Trebuie sa se opreasca o data”.

Cu toate astea, de cei apreciem pe cei care sar dintr-un partid in altul?

„Pentru ca resursa umana din politica cred ca este limitata. Multi sunt in politica din motive gresite, marunte, gen: merg in politica sa-mi gasesc un serviciu. Politica nu da serviciu”.

Dar au vreo sansa pestii mici in fata rechinilor sau trebuie sa asteapte sa dea ortul popii cei din urma?

„Eu zic ca da, pentru ca eu intotdeauna am crezut in sansa lor. Trebuie inteligenta si multa rabdare. Apoi, trebuie ca ei sa-si consolideze carierele punand caramida pe caramida si sa devina cineva prin ei insisi, si nu neaparat prin politica. Pe de alta parte, e nevoie sa fie niste tipi carora sa nu le placa sa arda etapele. Adica sa nu-si doreasca un loc, in conditiile in care experienta nu le permite. Inca eu cred ca tinerii au o sansa in politica dar sa nu creada ca in politica sunt cainii cu covrigi in coada. In acel caz, motivul pentru care intri in politica este gresit, insemnand ca au intrat in politica doar pentru anumite avantaje”.

Daca ar fi sa o iei de la capat, te-ai apuca de politica sau de afaceri?

„N-am nas pentru afaceri, ca daca aveam poate mi-ar fi placut sa fac afaceri.”

Si care este mai rentabila?

„Nu stiu sa vorbesc din punctul de vedere al oamenilor de afaceri. Eu sunt unul dintre oamenii care am fost cu sufletul, iar din punct de vedere al rentabilitatii, am bagat bani tot timpul. Din politica nu se scot bani. Eu, unul, n-am scos bani din politica”.

La pensie cum te vezi: politician pe malul apei sau pescar in politica?

„Nu vreau sa ma gandesc la pensie. Vreau sa ma gandesc ca mai am multe de facut si ca vreau sa le fac”.