Sefii germani sunt deprimati

Categories EconomiePosted on

„Ne aflam intr-un punct periculos”, se ingrijoreaza Arndt Kirchhoff, seful asociatiei patronale din Renania de Nord-Westfalia si unul dintre cei trei frati care conduc Kirchhoff, un producator de componente auto.

Germania a alunecat recent intr-o recesiune tehnica. Multe companii investesc mai degraba in strainatate decat acasa. Consumatorii chinezi importa mai putin dupa ridicarea restrictiilor pandemiei decat sperau producatorii germani. Iar contraofensiva Ucrainei impotriva invadatorilor rusi injecteaza incertitudine in curtea Germaniei.

In mai, un indice al increderii afacerilor de la Institutul Ifo, un think-tank, a scazut pentru prima data in sapte luni (vezi graficul). Pe 5 iunie, starea de spirit sumbra a producatorilor a devenit si mai intunecata cand vDMA, principalul grup de lobby pentru producatorii de masini, a anuntat ca comenzile pentru companiile de inginerie au scazut cu 20% luna trecuta, de la an la an. O mica contractie a PIB (productia germana a scazut cu 0,3% in primul trimestru) poate avea un efect mare asupra comenzilor pentru producatorii de masini. Cu toate acestea, scaderea comenzilor „reflecta si deteriorarea recenta a starii de spirit a economiei”, deplange Olaf Wortmann de la vDMA. Dupa ce a promis o noua „viteza germana” in afaceri si chestiuni economice, coalitia de guvernare a social-democratilor, verzilor si democratilor liberi ofera ceea ce sefilor germani dezamagiti arata din ce in ce mai mult ca un taras.

Cele mai stringente ingrijorari ale angajatorilor sunt, potrivit unui sondaj recent al firmelor industriale, preturile materiilor prime si energiei (ambele raman ridicate); disponibilitatea fortei de munca calificate (care este insuficienta); si cresterea salariilor (care maresc costurile si mai mult). Si nici macar nu-i face pe sefi sa inceapa cu birocratia. Aprobarile birocratice dureaza inca prea mult. O noua lege capricioasa cere companiilor cu peste 3.000 de angajati in Germania sa monitorizeze daca furnizorii lor din intreaga lume indeplinesc standardele privind drepturile omului si standardele de mediu. A fost nevoie de zece ani pentru a construi parcul eolian pe care Robert Habeck, ministrul economiei, l-a inaugurat la Bad Berleburg, Renania de Nord-Westfalia, pe 6 iunie. „Trebuie sa grabim procesele de aprobare”, a recunoscut domnul Habeck in timpul inaugurarii. El a insistat ca Germania va reusi sa-si dubleze capacitatea de energie eoliana pana in 2030.

Firmele germane sunt din ce in ce mai reticente in a face efortul de a investi si de a se extinde. Tara lor se afla pe locul 18 din 21 de tari industrializate ca loc pentru companiile de familie pentru a face afaceri, conform ZEW Mannheim, un institut de cercetare economica (America, Canada si Suedia sunt primele trei). „Am fost pe o cale gresita in ultimii 20 de ani”, se plange Natalie Mekelburger, directorul executiv al Coroplast, un producator de top de banda adeziva. Interventia dirigista a statului in afaceri „distruge indirect fortele antreprenoriale”, spune doamna Mekelburger, care ii acuza pe Verzii in special de o „abordare a economiei planificate”.

Aproape o treime dintre firmele mijlocii germane Mittelstand se gandesc sa transfere productia si locurile de munca in strainatate; unul din sase o face deja. BioNTech, o companie de pionierat in biotehnologie care a contribuit la dezvoltarea unui vaccin covid-19, isi construieste centrul de cercetare a cancerului in Marea Britanie. Viessmann, un producator de echipamente de incalzire, isi vinde afacerea de baza cu pompe de caldura catre America’s Carrier. „Experam pericolul unei dezindustrializari progresive”, avertizeaza Nikolas Stihl, seful consiliului de supraveghere al Stihl, un producator de frunte de drujba.

Firma lui Stihl nu planuieste sa mute productia in alta parte. Dar el spera ca deciziile BioNTech si Viessmann vor servi drept un semnal de alarma pentru guvern. Nicio miscare nu s-ar fi intamplat, spune el, daca Germania ar fi fost la fel de prietenoasa cu afacerile ca inainte.