Stresul apare atunci cand esti introdus la o provocare sau o cerere din viata, ceea ce duce la tensiune fizica sau emotionala.
Chiar daca toata lumea se confrunta cu stresul, acesta poate fi totusi daunator sanatatii tale daca apare pe o perioada lunga de timp. Iata modalitatile in care stresul va poate afecta sanatatea si ce puteti face in acest sens.
Stresul este reactia ta emotionala si fizica la o provocare sau cerere. Daca esti in pericol, creierul trimite factori declansatori – atat chimici, cat si de-a lungul nervilor – catre suprarenale, care sunt glande care stau deasupra fiecarui rinichi. Suprenalele produc apoi hormoni, cum ar fi cortizolul si adrenalina, care pot creste:
- Vigilenta
- Tensiune arteriala
- Zahar din sange
- Respiratie
- Ritm cardiac
- Tensiune musculara
- Transpiratie
Stresul pe termen scurt sau acut dispare rapid, cum ar fi atunci cand va certati cu cineva sau fugiti de un incendiu.
Stresul tau este cronic daca este constant si continua saptamani sau chiar mai mult. Cand stresul dureaza mult mai mult, ca atunci cand ai dificultati financiare, corpul tau continua sa ramana intr-o stare alerta, reactiva, iar acest lucru duce la simptome psihologice si fizice.
Crize de astm
Stresul si emotiile puternice sunt cunoscute declansatoare a astmului. Daca aveti astm, este posibil ca aceste emotii si stres sa va agraveze simptomele. Acest lucru se datoreaza faptului ca stresul va afecteaza respiratia, chiar daca nu aveti astm. Muschii tai se pot incorda, iar ritmul respirator poate creste.
Respiratia atenta poate ajuta la reducerea stresului. Daca doriti sa incercati respiratia atenta, iata pasii:
- Inspirati pe nas si expirati pe gura incet.
- Inspira timp de sapte secunde, tine-ti respiratia timp de sapte secunde, apoi expira timp de sapte secunde.
- Concentreaza-te pe respiratia ta si elibereaza-te de alte ganduri.
- Repetati acest lucru de trei ori.
Tulburari gastrointestinale
Cand sunteti stresat sau anxios, hormonii eliberati pot interfera cu digestia, ceea ce poate cauza o serie de probleme gastrointestinale (GI), cum ar fi:
- Constipatie
- Diaree
- Indigestie
- Pierderea poftei de mancare
- Greata
- Ulcere peptice
- Crampe de stomac
In special, sindromul colonului iritabil sau IBS, care se caracterizeaza prin durere si accese de constipatie si diaree, se crede ca este alimentat partial de stres.
Pierderea parului
Caderea parului poate aparea dupa o perioada stresanta din viata ta. Fie ca este vorba de un divort sau de moartea unei persoane dragi, parul iti poate cadea din cauza stresului. Cand stresul a disparut, parul tau va inceta sa cada. Poate dura intre sase si noua luni pentru ca parul sa revina la volumul sau normal.
Stresul si anxietatea pot contribui, de asemenea, la o tulburare numita tricotilomanie, in care oamenii isi trage parul in mod repetat. Persoanele care au aceasta afectiune raporteaza adesea ca experimenteaza stres inainte de a-si smulge parul. Tratamentul pentru tricotilomanie poate include medicamente, terapie cognitiv-comportamentala si antrenament pentru inversarea obiceiurilor – identificarea obiceiurilor si lucrul pentru a le schimba prin constientizare si sprijin social.
Probleme cu inima
Raspunsul cardiovascular initial al organismului dumneavoastra la stres este o crestere a ritmului cardiac. Stresul continuu creste tensiunea arteriala prin cresterea constrictiei vaselor de sange. Acest lucru creste riscul de probleme cardiovasculare, cum ar fi hipertensiune arteriala, colesterol ridicat si atacuri de cord.
De exemplu, multi oameni sunt stresati din cauza muncii – 10% pana la 40% dintre oamenii care sunt angajati se confrunta cu stres legat de munca, iar 33% dintre acesti oameni se confrunta cu stres cronic sever. Persoanele care se confrunta cu stresul de la locul de munca au mai multe sanse de a dezvolta boli cardiovasculare.
Persoanele cu un loc de munca cu stres ridicat au un risc cu 22% mai mare de accident vascular cerebral decat cei cu locuri de munca cu stres scazut. Slujbele cu stres ridicat sunt definite ca locuri de munca solicitante din punct de vedere psihologic – sarcina mentala, sarcinile de coordonare si presiunea timpului. In plus, oamenii se confrunta cu stres atunci cand au mai putin control asupra locurilor de munca si cat de mult se asteapta sa munceasca.
Anumite comportamente si factori pot creste riscul de boli de inima si accident vascular cerebral. Stresul poate determina o persoana sa se implice in aceste comportamente, cum ar fi:
- Lipsa activitatii fizice
- Nu luati medicamente conform prescriptiei
- Mancare in exces
- Fumat
- Dieta nesanatoasa
Stresul cronic poate avea un impact negativ asupra sanatatii mintale si hipertensiunii arteriale, ambele fiind factori care pot duce la un risc crescut de boli de inima si accident vascular cerebral.
Pentru a evita problemele cardiace legate de stres, incercati un stil de viata sanatos pentru inima, care poate include:
- Mananca mai putina sare, grasimi saturate si zahar adaugat
- Consumati o dieta pe baza de plante, cu multe fructe, legume si cereale integrale
- Fa cel putin 150 de minute de exercitii de intensitate moderata in fiecare saptamana
- Renunta la fumat daca esti fumator
- Inlocuirea apei cu bauturile zaharoase
Incercati sa reduceti stresul din viata dvs. identificand sursele de stres si lucrand la solutii pentru a le gestiona, fie ca asta inseamna sa va luati concediu de la serviciu atunci cand este necesar sau sa petreceti mai mult timp cu familia sau prietenii. De asemenea, puteti practica mindfulness si meditatia.
Dureri de cap
Stresul te poate lasa cu o durere de cap tensionata sau migrena, fie in timpul stresului, fie in perioada de „declinare” ulterioara.
Cefaleea tensionala este cel mai frecvent tip de durere de cap. De obicei, se simt ca o „banda strange capul” si apar in zona capului, scalpului sau gatului. De asemenea, stresul iti incordeaza muschii, asa ca poate agrava si mai mult o durere de cap deja urata.
Desi puteti trata durerea de cap cu medicamente, puteti gasi si modalitati de a trata stresul care o cauzeaza. Aceasta poate include sa va protejati casa sau sa va modificati dieta si stilul de viata. De asemenea, puteti utiliza tehnici de relaxare sau de gestionare a stresului, care pot include:
- acupunctura
- Biofeedback
- Feedback cognitiv comportamental
- Gheata sau pachete fierbinti
- Masaj
- Meditatie atenta
Exercitiile fizice va pot ajuta, de asemenea, sa faceti fata stresului – poate ajuta la relaxare, stima de sine si anxietate. Incercati cardio, antrenamentul cu greutati, yoga sau sporturi recreative, cum ar fi baschetul sau voleiul.
Glicemie ridicata
Se stie ca stresul creste glicemia, iar daca aveti diabet de tip 2, puteti constata ca glicemia este mai mare atunci cand sunteti stresat.
Stresul poate duce la niveluri crescute de cortizol si glucoza, precum si cresterea rezistentei la insulina.
Intr-un studiu, subiectii care s-au confruntat cu niveluri ridicate de stres au avut mai putine sanse sa se tina de modificarile stilului de viata, cum ar fi exercitiile fizice si schimbarile dietetice, pentru tratamentul diabetului.
Apetit crescut
Daca va confruntati cu stres care dureaza doar pentru o perioada scurta de timp, pofta de mancare poate fi scazuta. Cu toate acestea, atunci cand esti stresat mult timp, corpul tau produce cortizol, un hormon care iti creste pofta de mancare si te face sa consumi alimente bogate in zahar si grasimi. Consumul de alimente bogate in zahar si grasimi saturate poate duce la cresterea in greutate.
In plus, atunci cand simtiti ca stresul este ridicat si conectati alimentele cu emotiile pozitive, este posibil sa mancati mai mult decat ati manca daca nu ati fi stresat sau daca nu ati face alegeri alimentare nesanatoase – numite si stres sau alimentatie emotionala.
Cheia este sa va cunoasteti factorii declansatori si sa fiti pregatit atunci cand este posibil sa va loveasca stresul. Aceasta inseamna sa faceti aprovizionare cu gustari bine echilibrate, bogate in proteine si grasimi sanatoase. Evitati gustarile bogate in grasimi saturate si zahar. In plus, exercitiile fizice va pot ajuta sa controlati stresul si sa va imbunatatiti starea generala de sanatate.
Insomnie
Stresul poate provoca hiperexcitare, o stare biologica in care oamenii nu simt somnolenta. Insomnia – o tulburare de somn in care o persoana are probleme persistente de a cadea si de a adormi – este de obicei derivata din stres.
In timp ce evenimentele stresante majore pot provoca insomnie care trece odata ce stresul a trecut, expunerea pe termen lung la stresul cronic poate perturba somnul si poate contribui la tulburari de somn.
Concentrati-va pe un somn sanatos si pe igiena somnului – faceti ca imprejurimile sa fie propice pentru o noapte buna de odihna. Puteti face acest lucru prin:
- Evitati bauturile alcoolice, mesele mari si bauturile inainte de culcare
- Evitarea cofeinei, mai ales mai tarziu in cursul zilei
- A scapa de distragerile — zgomote, lumini puternice sau televizor
- Sa te culci si sa te trezesti la aceeasi ora in fiecare zi
- Mentinerea temperaturii din dormitorul tau rece
Puteti incerca, de asemenea, yoga sau alta activitate de reducere a stresului in timpul zilei sau terapia cognitiv-comportamentala pentru a ameliora orice anxietate, impreuna cu insomnia si stresul.
Probleme legate de memorie si de invatare
Legatura dintre memorie si stres nu este inca complet clara, dar cercetatorii cred ca stresul are un impact asupra invatarii si memoriei, in special intr-o clasa.
Evenimentele stresante sunt foarte frecvente intr-un cadru educational, atat pentru elevi, cat si pentru profesori, din cauza examenelor, evaluarilor si a termenelor limita. Stresul in legatura cu educatia afecteaza invatarea si memoria. Cu toate acestea, nu este clar daca acesta este un impact pozitiv sau negativ. Stresul poate imbunatati memoria, in timp ce in alte cazuri afecteaza memoria.
Nu este clar cat dureaza efectele stresului asupra memoriei si cand memoria devine afectata. De asemenea, nu se stie daca aceste deficiente depind de tipurile si intensitatile factorilor de stres.
Din pacate, nu exista suficiente cercetari pentru a oferi recomandari studentilor si profesorilor cu privire la limitarea stresului in viata lor. Cu toate acestea, oricine se confrunta cu stres poate beneficia de exercitii regulate, de dormit suficient, de meditatie si de evitarea cofeinei.
Probleme de performanta la locul de munca
Viata prezinta multe stresuri, iar munca poate fi un alt loc in care te confrunti cu stresul. Stresul la locul de munca poate agrava orice alt stres pe care il simtiti.
Angajatii pot experimenta o productivitate redusa ca urmare a stresului, precum si o satisfactie mai mica la locul de munca sau o motivatie mai mica in sala de clasa.
Nu exista o solutie universala pentru acest tip de stres – fiecare afacere, organizatie sau industrie ar trebui sa aiba o strategie de gestionare a stresului unica pentru mediul sau. Scopul ar trebui sa fie reducerea stresului la locul de munca cat mai mult posibil.
O solutie este sa-i cereti angajatorului sa va ofere cursuri de gestionare a stresului, care poate aborda factorii de stres la nivelul intregii companii, cum ar fi canalele slabe de comunicare, precum si concentrarea asupra stresului pentru indivizi.
Complicatii ale sarcinii
In timpul sarcinii si chiar inainte de a ramane insarcinata, stresul si anxietatea pe care le experimenteaza o persoana insarcinata pot afecta sarcina. Daca stresul nu este gestionat, poate duce la o sansa crescuta de:
- Greutate mica la nastere
- Travaliu prematur
- Depresie postpartum
Prin urmare, este important sa se reduca nivelurile de stres pe care le experimenteaza viitorul parinte, ceea ce poate aduce beneficii atat pentru sanatatea parintelui, cat si a copilului. Puteti face acest lucru cu:
- Mananca sanatos
- Meditatie
- Yoga prenatala
- Terapie
Discutati cu un furnizor de asistenta medicala daca sunteti insarcinata si stresata sever.
Imbatranire prematura
Evenimentele traumatice si stresul cronic pot contribui ambele la imbatranirea prematura. Acest lucru se datoreaza faptului ca stresul scurteaza telomerii din celule. Telomerii sunt capacele protectoare de la capetele cromozomilor celulari. Cand telomerii sunt scurtati, ei fac celulele tale sa imbatraneasca mai repede.
Dorinta sexuala redusa
Starea ta de spirit iti afecteaza dorinta sexuala – asta inseamna ca stresul, printre altele, poate reduce de fapt apetitul sexual. Nivelurile ridicate de stres sunt asociate cu niveluri mai scazute de excitare sexuala. Acest lucru este atribuit atat factorilor psihologici, cat si hormonali observati la persoanele care sufera de stres cronic.
Disfunctia sexuala poate avea alte cauze, cum ar fi diabetul de tip 2 si hipertensiunea arteriala, asa ca este important sa discutati cu un furnizor de asistenta medicala, dar reducerea si gestionarea stresului poate schimba adesea lucrurile.
Probleme ale pielii
Stresul poate agrava problemele sau tulburarile pielii. Mai exact, stresul are un impact asupra acneei. Stresul in sine nu poate provoca acnee, dar poate agrava simptomele acneei. Cand stresul se intensifica, severitatea acneei creste.
Stresul poate, de asemenea, agrava psoriazisul. Multi furnizori de servicii medicale incep sa incorporeze tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi biofeedback-ul si meditatia, in programele lor de tratament pentru psoriazis.
Desi exista multe moduri diferite in care stresul va poate afecta mintea si corpul, exista modalitati de a reduce si de a gestiona stresul. Trebuie doar sa-ti dai seama ce este potrivit pentru tine. Iata cateva sfaturi pentru gestionarea stresului pe termen lung:
- Faceti exercitii fizice regulate. Majoritatea adultilor ar trebui sa urmareasca sa faca 150 de minute de activitate fizica in fiecare saptamana.
- Incercati o activitate relaxanta, cum ar fi meditatia, yoga sau exercitiile de relaxare musculara.
- Asigurati-va ca dormiti suficient in fiecare noapte. Majoritatea adultilor au nevoie de cel putin sapte ore de somn in fiecare noapte.
- Evitati consumul de bauturi si alimente cu cofeina.
- Lucreaza-ti abilitatile de gestionare a timpului. Decideti ce sarcini trebuie facute si ce sarcini pot astepta.
- Adresati-va prietenilor si familiei pentru sprijin.
Viata poate fi stresanta. Majoritatea oamenilor experimenteaza perioade de stres de-a lungul vietii. Daca va confruntati cu stres cronic, corpul dumneavoastra si bunastarea generala sunt afectate, dar acest lucru poate sa nu duca la simptome. Din fericire, exista multe modalitati de a gestiona stresul.
Incercati sa va intelegeti factorii declansatori si sa gasiti modalitati de a elimina sau reduce acesti factori declansatori. Daca va este dificil sa va gestionati singur stresul, contactati un furnizor de asistenta medicala pentru sprijin.
