Categories
Diverse

Botezul Domnului si Sf. Ioan Botezatorul

Botezul Domnului si Sf. Ioan BotezatorulIn 6 ianuarie, sarbatorim Botezul Domnului, iar in 7 ianuarie il praznuim pe Sf. Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului

Nasterea lui Ioan a fost vestita de inger. De tanar el iubeste infranarea si propovaduieste pocainta. Pana la 30 de ani duce o viata de ascet, fara legaturi cu ceilalti; imbracat intr-o haina din par de camila, se hraneste cu lacuste si cu miere salbatica, asemenea beduinilor. Face pocainta, se reculege si petrece ceasuri lungi in rugaciune.

Botezul cu apa si cu Duh Sfant Prorocul boteaza in Iordan si numerosi ucenici vin sa implineasca acest rit, simbol al schimbarii felului de viata. Cand Iisus ii cere sa-l boteze, mai intai Ioan se impotriveste, dar Iisus insista si Ioan se supune. Cand unii se grabesc sa-l numeasca Mesia, el ii corecteaza: Eu va botez pe voi cu apa, dar Cel ce vine dupa mine, si care este mai mare decat mine, Acela va va boteza cu Duhul Sfant. Sunt solul trimis sa pregatesc calea inaintea Lui. Chiar in clipa cand Ioan varsa apa pe crestetul Mantuitorului, se aude un glas din cer: Acesta este fiul meu cel preaiubit intru care am binevoit. A trait in timpul imparatului Irod, care-si repudiase nevasta si petrecea in desfranare cu Irodiada, cumnata sa. Cand Ion il mustra, Irodiada cere arestarea sa si chiar capul lui pe o tipsie. Astfel a murit, prin decapitare, Ioan Botezatorul, cu un an inainte de rastignirea Mantuitorului.

Agheasma Mare La 6 ianuarie se tine si sarbatoarea Botezului, una din cele sapte Taine, fara de care nu este posibil sa fii crestin. La Boboteaza se sfintesc toate apele, se face agheasma mare undeva, langa o apa. Oamenii iau agheasma, isi stropesc gospodaria si pastreaza ce a mai ramas, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul. Apa sfintita luata acum, Agheasma Mare, are puteri miraculoase si nu se strica niciodata.

Obiceiuri.Traditii Superstitii Popular: Iordanul; Apa-boteaza, Chiraleisa, Dumnezeiasca Aratare * La Boboteaza nu se spala rufe. * Se scalda femei si barbati in burduf (copca), crezand ca nu-i vor mai prinde frigurile peste an. * De aici inainte se incep petitele: merg feciorii pe la fete sa le vada si sa le ceara in casatorie. * Se zice ca, atunci cand preotul arunca in apa crucea, dracii ies din apa si o iau la fuga pe camp. Nu-i vad decat lupii, care se iau dupa ei si-i sfasie-n bucati. * In ziua de Boboteaza, daca pamantul va fi imbracat in promoroaca, are sa fie belsug si sanatate. Daca este vreme frumoasa, va fi an imbelsugat.

Ajunul Bobotezei Cine posteste in Ajunul Bobotezei are noroc. Cine sta de priveghi vede cerurile deschizandu-se si orice ar cere i se da de Dumnezeu. Fetele mari postesc si ajuneaza, ca sa le dea Dumnezeu barbati buni si cuminti. Se intind hainele cele mai bune pe lazi ca, venind preotul cu crucea, sa le poata stropi cu agheasma, sa nu le roada moliile. Oracular Cand iese preotul cu iordanul, daca fetele vad om calare pe cal alb, nu se marita in acel an. Cand merg la iordan, daca vad cal alb e rau, caci barbatul le va fi batran.

Despre vreme *Daca in ziua Ajunului de Boboteaza e bura pe pomi, vor fi poame multe. De picura din streasina, va fi vara ploioasa. *Incotro stropeste preotul cu matauzul (manunchi) muiat in agheasma prima data, de acolo vor veni ploile peste an. *Se iau 12 bucati de ceapa la fel de mari, cte una pentru fiecare luna a anului, si se presara n fiecare aceeasi cantitate de sare grunjoasa, apoi se asaza la geam n seara Bobotezei. n zori, bucatile de ceapa sunt analizate: cele ramase neschimbate indica luni cu seceta, iar cele care s-au nmuiat prevestesc luni ploioase. *Se aliniaza n cenusa vetrei, dupa ce focul s-a trecut, 12 taciuni care se descnta. Cei care ard pna dimineata indica lunile favorabile, iar cei care se sting anunta lunile paguboase, de sec. Se mai crede ca luna plina de Boboteaza anunta un an rodnic, iar daca noaptea este geroasa, fara luna, dar cu cer senin si multe stele, este un semn bun pentru noile cupluri, care vor aduce pe lume copii, n special baieti.

* Popular: Sfantul Ion, Sant-Ion; Simion Nebunul; Iordanitul femeilor

* Este obiceiul ca in aceasta zi sa se boteze cu agheasma casa, vitele, gradina si ogorul. * In unele zone, tinerii colinda in noaptea de Ajun. Iordanitorii stropesc cu apa oameni. * Femeile merg la moasa cu plocon. * Se crede ca in aceasta zi s-a facut lumea; Ziua de Sf. Ion e o zi de bucurie. Cine nu se veseleste in aceasta zi va fi trist tot anul. * Nanasul lui Iisus e patronul pruncilor si-l serbeaza zicand ca el i-ar apara pe prunci de toate nenorocirile, mai ales ca sa nu moara nebotezati. * La biserica sunt iordaniti (stropiti cu apa) copiii, crezandu-se ca traiesc mult. La hora se iordanesc fetele: iordanitorii pandeau fetele la fantana si le turnau apa in cap. Ele aduceau mancare si petreceau cu flacaii si lautarii. *Cei care poarta numele de Ion fac pomana pentru cei care s-au chemat Ion, dar au raposat. * Se obisnuia ca femeile sa duca mai marilor satului plocon: oua, unt si carnati. Erau rasplatite in vin si bani. * In aceasta zi, femeile se cred mai tari ca barbatii.

Iordanitul Iordanitul e un obicei ce se practica in ziua de Sf. Ion, dupa iesirea de la biserica. Un grup de feciori iau de la preot, in ajun, o caldarusa cu agheasma de la Boboteaza. Cand iese lumea de la biserica, nu lasa pe nimeni sa iasa pana nu-i iordanesc, adica ii iau pe brate, ii ridica in sus de trei ori, dand niste chiote in cor, apoi ii stropesc cu agheasma. Oamenii urati le dau bani cu care seara fac chef.

Iordanitul femeilor (Tontoriul femeilor). Femeile se adunau la o gazda si, dupa ce beau si mancau pe saturate, spuneau ca se iordanesc: cantau, jucau si chiuiau toata noaptea. Cand intalneau un barbat il amenintau ca, daca nu plateste o vadra cu vin, il arunca in apa. In alte parti, obiceiul se numeste Ciurica.

De viata lunga si sanatate Unii romani serbeaza ziua aceasta pentru a le feri gospodariile de foc si animalele de fiare salbatice. Toti oamenii se stropesc cu apa sau cu zapada, pentru a fi feriti de boli in cursul anului. Previziuni meteorologice * In seara de Sant-Ion, dupa credinta bucovinenilor, se boteaza gerul, adica se inmoaie si incepe a se face mai cald. * Daca in aceasta zi va fi ger, vitele vor fi sanatoase peste an.