Grijile si anxietatea ar putea fi un factor de risc ridicat pentru a te confrunta cu probleme ale creierului.
Un nou studiu dezvoltat in Statele Unite asigura ca barbatii de varsta mijlocie cu griji si anxietate pot avea un risc biologic mai mare de a dezvolta boli de inima, accident vascular cerebral, probleme cerebrale sau diabet de tip 2.
Mai exact, aceasta activitate de cercetare a fost dezvoltata de „American Heart Association” (Chicago, Statele Unite). Astfel, aceasta lucrare de cercetare a inclus analiza a 1.561 de barbati, cu o varsta medie de 53 de ani in 1975.
Toti acesti barbati au efectuat screening-urile initiale pentru nevroticism si ingrijorare, precum si fara boli cardiovasculare si cancer la acea vreme.
Anxietate si probleme ale creierului
In acest sens, un inventar de personalitate a evaluat nevroticismul tuturor acestor oameni pe o scara de la 0 la 9, analizand diferite aspecte ale creierului. In mod similar, un instrument de evaluare a ingrijorarii a intrebat persoanele cat de des s-au ingrijorat pentru fiecare dintre cele 20 de elemente; unde 0 insemna niciodata si 4 insemna tot timpul.
In acest sens, autorul principal al studiului, Lewina Lee, explica ca „ nevrotismul este o trasatura de personalitate caracterizata printr-o tendinta de a interpreta situatiile ca amenintatoare, stresante si/sau coplesitoare. Persoanele cu niveluri ridicate de nevroticism sunt susceptibile de a experimenta emotii negative, cum ar fi frica, anxietatea, tristetea si furia, cu o intensitate si o frecventa mai mare.”
El continua argumentand ca „ingrijorarea se refera la incercarile noastre de a rezolva o problema al carei rezultat viitor este incert si potential pozitiv sau negativ. Ingrijorarea poate fi adaptativa, de exemplu, atunci cand ne conduce catre solutii constructive. Cu toate acestea, ingrijorarea poate fi si daunatoare, mai ales atunci cand devine incontrolabila si interfereaza cu functionarea noastra zilnica.”
Astfel, odata facuta evaluarea initiala, barbatii au fost supusi analizelor de sange si examenelor fizice la fiecare 3 pana la 5 ani, pana cand au murit sau au incetat sa mai participe la studiu. In acest sens, cercetatorii au folosit date de urmarire pana in 2015.
Dezvoltarea studiului
In aceste vizite de urmarire, autorii principali ai studiului au analizat diferite aspecte de sanatate, pentru a observa posibilele efecte asupra creierului :
- Presiune sistolica a sangelui.
- Colesterol total.
- Trigliceridele.
- Obezitatea.
- Nivelurile de glucoza din sange a jeun.
- Viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH).
Profesorul Lewina Lee sustine ca „descoperirile noastre indica faptul ca nivelurile mai ridicate de anxietate sau ingrijorare in randul barbatilor sunt legate de procesele biologice care pot duce la boli de inima si afectiuni metabolice, iar aceste asociatii pot fi prezente mult mai devreme in viata barbatilor, ceea ce se crede in mod obisnuit. Potential in timpul copilariei sau la varsta adulta timpurie.”
Acest lucru de cercetare a observat ca cele mai inalte niveluri de ingrijorare au fost asociate cu o probabilitate mai mare de 10% de a avea sase sau mai multi factori de risc pentru boli cardiometabolice, cu efecte la nivel cerebral.
In concluzie, profesorul Lee detaliaza ca „am constatat ca riscul de aparitie a bolilor cardiometabolice a crescut odata cu varsta barbatilor, de la 30 la 80 de ani, indiferent de nivelul de anxietate, in timp ce barbatii care aveau niveluri mai ridicate de anxietate si ingrijorare erau in mod constant mai predispusi sa dezvolte boli cardiometabolic decat cei cu niveluri mai scazute de anxietate sau ingrijorare.”
